Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul naţional. Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şcolare şi al manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar (Legea învăţământului)
Curriculumul naţional reprezintă: „ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar; ansamblul documentelor şcolare de tip reglator, în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.” (HG nr. 231/ 2007) 
         Planul-cadru de învăţământ reprezintă principalul document oficial de tip reglator – componentă a curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional. Planurile-cadru de învăţământ stabilesc, diferenţiat în funcţie de nivelul de şcolarizare, disciplinele studiate de către elevi în şcoală şi numărul de ore alocat fiecăreia dintre acestea. Disciplinele sunt prezentate grupat în cele şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii, Consiliere şi orientare. Această grupare asigură coerenţa structurală a planurilor-cadru de învăţământ pentru toate nivelurile de şcolaritate. 
       Pentru învăţământul primar şi gimnazial, planurile-cadru cuprind două componente:
- trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, şi
- curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ; se asigură astfel cadrul pentru susţinerea atât a unor performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor specifice de învăţare ale elevilor. 
       Pentru învăţământul liceal, planurile-cadru cuprind următoarele componente:
- trunchi comun şi curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie pentru fiecare filieră, profil, specializare, şi
- curriculum la decizia şcolii, pentru filierele teoretică şi vocaţională, respectiv curriculum în dezvoltare locală, pentru filiera tehnologică – componente care cuprind orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
       Curriculumul la decizia şcolii asigură cadrul pentru susţinerea atât a unor performanţe diferenţiate, cât şi a intereselor specifice de învăţare ale elevilor.
       Curriculumul în dezvoltare locală asigură cadrul pentru realizarea instruirii elevilor, în parteneriat cu agenţi economici, conform Standardelor de pregătire profesională.
          Programa şcolară, ca parte componentă a curriculumului naţional,  reprezintă principalul document şcolar de tip reglator – instrument de lucru al cadrului didactic – care stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta educaţională (obiective/ competenţe şi conţinuturi ale învăţării) propusă spre realizare în bugetul de timp stabilit prin planul-cadru, pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.
Programele şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial au următoarele componente:
- notă de prezentare, 
- obiective-cadru, 
- obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, 
- conţinuturi ale învăţării, 
- standarde curriculare de performanţă.
        Programele şcolare pentru învăţământul liceal au următoarele componente: 
- notă de prezentare, 
- competenţe generale, 
- competenţe specifice şi conţinuturi ale învăţării asociate acestora,
- sugestii metodologice.