Titlu: Londra 2007

Autor: Rodica Ştefanescu

Data: 17 August 2007 %10:24:21 or v, 17 August 2007 10:24:21

Sumar: 

Conţinut: COMUNICATUL DE LA LONDRA
Spre un Spaţiu European al Învăţământului Superior: răspunsuri la provocările unei lumi globalizate

I. Introducere
1.1 Noi, miniştrii responsabili pentru învăţământul superior din ţările care participă la Procesul Bologna, ne-am reunit la Londra pentru a trece în revistă progresul înregistrat de la ultima întrunire, la Bergen, în 2005.
1.2 Pe baza criteriilor stabilite pentru statutul de ţară membră, salutăm intrarea Republicii Muntenegru în rândurile membrilor Procesului Bologna.
1.3 Evoluţiile din ultimii doi ani reprezintă un pas important către realizarea Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS). Pornind de la moştenirea noastră culturală europeană, bogată şi variată, dezvoltăm un SEIS bazat pe autonomie instituţională, libertate academică, şanse egale şi principii democratice care vor facilita mobilitatea, vor spori posibilităţile de angajare pe piaţa muncii şi vor întări atractivitatea şi competitivitatea Europei. Cu gândul la viitor, suntem conştienţi că în această lume aflată în schimbare va fi permanent nevoie să ne adaptăm sistemele de învăţământ superior, să ne asigurăm că SEIS rămâne competitiv şi că poate să răspundă eficient la provocările globalizării. Pe termen scurt, considerăm că implementarea reformelor de tip Bologna este o sarcină importantă, şi apreciem sprijinul şi implicarea permanente ale tuturor partenerilor la acest proces. Salutăm contribuţia grupurilor de lucru şi a seminarelor la accelerarea progresului. Suntem de acord să continuăm să lucrăm împreună, ca parteneri, sprijinindu-ne reciproc în eforturile noastre şi promovând schimbul de bune practici.
1.4 Reafirmăm aici angajamentul de a creşte compatibilitatea şi comparabilitatea sistemelor noastre de învăţământ superior, respectând, în acelaşi timp, diversitatea acestora. Recunoaştem influenţa importantă pe care instituţiile de învăţământ superior o exercită asupra dezvoltării societăţilor noastre, pe baza tradiţiilor lor de centre de învăţare, cercetare, creaţie şi transfer de cunoştinţe, precum şi datorită rolului lor hotărâtor în definirea şi transmiterea valorilor pe care sunt construite societăţile noastre. Scopul nostru este să le asigurăm instituţiilor de învăţământ superior resursele necesare pentru a continua să-şi realizeze toate obiectivele. Printre acestea se numără: pregătirea sutudenţilor pentru o viaţă de cetăţeni activi într-o societate democratică; pregătirea studenţilor pentru carierele lor viitoare şi asigurarea dezvoltării lor personale; crearea şi păstrarea unei baze de cunoştinţe vaste şi actuale; şi stimularea cercetării şi inovării.
1.5 Prin urmare, subliniem importanţa unor instituţii solide, care să fie diverse, finanţate corespunzător, autonome şi responsabile. Principiile nediscriminării şi accesului echitabil trebuie să fie respectate şi promovate în întregul SEIS. Ne angajăm să susţinem aceste principii şi să ne asigurăm că nici studenţii, nici personalul didactic nu sunt supuşi niciunui fel de discriminare.
 

II. Progresul în direcţia creării SEIS
2.1 Raportul nostru de inventariere a progreselor înregistrate, împreună cu raportul EUA Trends V (Tendinţe V), documentul ESIB Bologna With Student Eyes (Procesul Bologna văzut de studenţi) şi studiul Eurydice Focus on the Structure of Higher Education in Europe (Structurile învăţământului superior în Europa), confirmă că, în general, s-au înregistrat progrese în ultimii doi ani. Creşte din ce în ce mai mult gradul de conştientizare a faptului că un rezultat semnificativ al procesului va fi o reorientare de la învăţământul superior centrat pe cadrele didactice spre învăţământul superior axat pe student. Vom continua să sprijinim această evoluţie importantă. Mobilitatea
2.2 Mobilitatea personalului didactic, a studenţilor şi a absolvenţilor este unul dintre elementele esenţiale ale Procesului Bologna, care creează oportunităţi pentru dezvoltarea personală, dezvoltă cooperarea internaţională între persoane şi instituţii, creşte calitatea învăţământului superior şi a cercetării şi transpune în fapt dimensiunea europeană.
2.3 Din 1999 s-au înregistrat unele progrese, dar mai rămân încă multe provocări. Dintre obstacolele din calea mobilităţii, cele mai pregnante sunt problemele legate de imigrare, de recunoaşterea diplomelor, de stimulentele financiare insuficiente şi de prevederile rigide în privinţa pensiilor. Recunoaştem responsabilitatea ce revine guvernelor naţionale în facilitarea procedurilor de eliberare a vizelor, a permiselor de rezidenţă şi a celor de muncă, după caz. Acolo unde aceste măsuri sunt în afara ariei noastre de competenţă ca miniştri ai învăţământului superior, ne angajăm să colaborăm fiecare cu guvernul nostru pentru a face progrese decisive în acest domeniu. La nivel naţional, vom acţiona pentru a implementa în totalitate instrumentele şi procedurile stabilite pentru recunoaştere şi vom căuta modalităţi de stimulare a mobilităţii, atât pentru personalul didactic, cât şi pentru studenţi. Printre acestea se numără încurajarea unei creşteri semnificative a numărului de programe de studii comune şi asigurarea flexibilităţii programelor şcolare, precum şi îndemnarea instituţiilor noastre să-şi asume mai multă responsabilitate pentru mobilitatea personalului didactic şi a studenţilor, repartizată mai echitabil între ţările din SEIS. Structura studiilor universitare
2.4 S-a înregistrat un progres însemnat la nivel naţional, respectiv instituţional, către obiectivul nostru de creare a unui SEIS bazat pe un sistem de studii universitare structurat pe trei cicluri. Numărul studenţilor înscrişi la cursurile din primele două cicluri a crescut în mod semnificativ şi s-au redus barierele structurale dintre cicluri. În mod similar, a crescut numărul programelor doctorale structurate. Subliniem importanţa reformei curriculare, care duce la calificări mai bine adaptate atât necesităţilor pieţei muncii, cât şi continuării studiilor. În viitor, eforturile trebuie să se concentreze asupra înlăturării barierelor la accesul şi la trecerea dintre cicluri şi asupra implementării adecvate a ECTS, pe baza rezultatelor învăţării şi a volumului de muncă a studenţilor. Subliniem importanţa creşterii potenţialului de angajare pe piaţa muncii a absolvenţilor, semnalând în acelaşi timp că trebuie în continuare dezvoltată culegerea de date cu privire la acest aspect. Recunoaşterea
2.5 Recunoaşterea corectă a calificărilor din învăţământul superior, al perioadelor de studii şi al învăţării anterioare, inclusiv recunoaşterea învăţării non-formale şi informale, sunt componente esenţiale ale SEIS, atât intern, cât şi în contextul global. Lizibilitatea şi comparabilitatea diplomelor, precum şi accesul la informaţiile despre sistemele de învăţământ şi despre cadrele calificărilor sunt condiţiile necesare pentru mobilitatea cetăţenilor şi asigurarea atractivităţii şi competitivităţii SEIS. Suntem mulţumiţi că 38 de membri ai Procesului Bologna, inclusiv Muntenegru, au ratificat până în prezent Convenţia de la Lisabona privind recunoaşterea diplomelor din învăţământul superior în regiunea europeană şi îi îndemnăm pe ceilalţi membri să facă acelaşi lucru cât mai curând.
2.6 Se constată un progres în implementarea Convenţiei de la Lisabona, a ECTS şi a Suplimentului la diplomă, dar ansamblul demersurilor naţionale şi instituţionale în vederea recunoaşterii diplomelor trebuie să fie mai coerent. Aşadar, pentru a ameliora practicile de recunoaştere a diplomelor, cerem Grupului de coordonare a Procesului Bologna (BFUG) să ia măsurile necesare pentru ca reţelele ERIC/NARIC să analizeze planurile naţionale de acţiune şi să disemineze bunele practici. Cadrele calificărilor 2.7 Cadrele calificărilor sunt instrumente importante pentru a asigura comparabilitatea şi transparenţa în SEIS şi pentru a facilita mobilitatea studenţilor în interiorul sistemelor de învăţământ superior şi între aceste sisteme. De asemenea, acestea ar trebui să ajute instituţiile de învăţământ superior să creeze module şi programe de studii bazate pe rezultatele învăţării şi pe credite şi să îmbunătăţească recunoaşterea calificărilor, precum şi a tuturor formelor de învăţăare anterioară,
2.8 Remarcăm un anume progres iniţial în direcţia implementării cadrelor naţionale ale calificărilor, dar şi că sunt necesare mult mai multe eforturi. Ne angajăm să implementăm pe deplin până la sfârşitul anului 2010 aceste cadre naţionale ale calificărilor, în conformitate cu Cadrul Calificărilor pentru SEIS. Recunoaştem că aceasta este o sarcină foarte dificilă şi cerem Consiliului Europei să sprijine schimburile de experienţă în elaborarea cadrelor naţionale ale calificărilor.
2.9 Suntem mulţumiţi că aceste cadre naţionale ale calificărilor compatibile cu Cadrul Calificărilor pentru SEIS vor fi compatibile şi cu propunerea Comisiei Europene privind Cadrul european al Calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii.
2.10 Considerăm Cadrul Calificărilor pentru SEIS, asupra căruia am convenit la Bergen, ca element central al promovării învăţământului superior european în context global. Învăţarea de-a lungul vieţii
2.11 Raportul de inventariere a progreselor arată că există unele elemente ale învăţării flexibile în majoritatea ţărilor, însă dezvoltarea mai sistematică a parcusurilor de învăţare flexibile care să sprijine învăţarea de-a lungul vieţii sunt în fază incipientă. Prin urmare, cerem BFUG să intensifice schimbul de bune practici şi să acţioneze în direcţia unei înţelegeri unitare a rolului învăţământului superior în învăţarea de-a lungul vieţii. Doar în câteva dintre ţările membre ale SEIS se poate spune că există mecanisme bine dezvoltate pentru recunoaşterea învăţării anterioare în vederea accesului la studii sau pentru obţinerea de credite. Invităm BFUG ca, în cooperare cu ENIC/NARIC, să formuleze propuneri pentru îmbunătăţirea recunoaşterii învăţării anterioare. Asigurarea calităţii şi Registrul European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii
2.12 Standardele şi liniile directoare pentru Asigurarea Calităţii în SEIS adoptate la Bergen (European Standards and Guidelines - ESG) s-au dovedit a fi un puternic factor de schimbare în domeniul asigurării calităţii. Toate ţările au început să le implementeze, iar unele au făcut progrese însemnate. În special evaluarea externă a asigurării este mult mai bine dezvoltată decât înainte. Gradul de participare a studenţilor la toate nivelurile a crescut din 2005, deşi mai sunt necesare îmbunătăţiri. Deoarece resposabilitatea principala pentru asigurarea calităţii aparţine instituţiilor de învăţământ superior, acestea trebuie să continue să-şi dezvolte sistemele de asigurare a calităţii. Recunoaştem progresul înregistrat în recunoaşterea reciprocă a deciziilor privind acreditarea şi asigurarea calităţii şi încurajăm continuarea colaborării internaţionale între agenţiile de asigurare a calităţii.
2.13 Primul Forum European al Asigurării Calităţii, organizat în comun de EUA, ENQA, EURASHE şi ESIB (Grupul E4) în 2006 a oferit ocazia de a discuta evoluţiile la nivel european în domeniul asigurării calităţii. Îndemnăm aceste patru organizaţii să continue organizarea anuală a Forumurilor Europene ale Asigurării Calităţii, pentru a facilita diseminarea bunelor practici şi a asigura continua îmbunătăţire a calităţii în SEIS.
2.14 Mulţumim Grupului E4 pentru răspunsul la cererea noastră de a aprofunda aspectele practice ale creării unui Registru European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii din Învăţământul Superior. Scopul acestui Registru este de a permite tuturor celor implicaţi, precum şi publicului larg, accesul liber la informaţiile obiective despre acele agenţii de asigurare a calităţii demne de încredere, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu ESG. Prin urmare, acesta va spori încrederea în învăţământul superior din SEIS şi dincolo de el şi va facilita recunoaşterea reciprocă a deciziilor legate de asigurarea calităţii şi de acreditare. Salutăm crearea de către Grupul E4 a unui Registru, în parteneriat, pe baza modelului operaţional propus de el. Registrul va funcţiona la bază voluntară, se va autofinanţa, independent şi transparent. Cererile de înscriere în Registru trebuie să fie evaluate pe baza gradului substanţial de conformitate cu ESG, probat de o evaluare independentă la nivel naţional agreată de autorităţile naţionale, acolo unde acest criteriu este solicitat. Cerem grupului E4 să ne raporteze regulat, prin BFUG, progresele înregistrate şi să se asigure că, după doi ani de la începerea activităţii Registrului, acesta va fi supus unei evaluări externe, ţinând cont de opiniile tuturor celor implicaţi. Doctoranzii
2.15 Corelarea mai strânsă a SEIS cu Spaţiul European al Cercetării rămâne un obiectiv important. Recunoaştem valoarea creării şi menţinerii unei diversităţi largi de programe doctorale în conformitate cu Cadrul Calificărilor pentru SEIS, evitând însă excesul de reglementare. În acelaşi timp, considerăm că sporirea ofertei de programe de doctorat, precum şi îmbunătăţirea statutului, perspectivelor de carieră şi finanţării cercetătorilor debutanţi, sunt condiţii esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor europene de întărire a capacităţii de cercetare şi de creştere a calităţii şi competitivităţii învăţământului superior european.
2.16 În consecinţă, îndemnăm instituţiile noastre de învăţământ superior să-şi intensifice eforturile de a include programele doctorale în strategiile şi politicile instituţionale şi să creeze parcursuri de carieră adecvate şi oportunităţi pentru doctoranzi şi cercetători debutanţi.
2.17 Invităm EUA să sprijine în continuare schimburile de experienţă între instituţiile de învăţământ superior în privinţa programelor docotorale inovatoare care apar în Europa, precum şi în privinţa altor aspecte esenţiale, cum ar fi transparenţa condiţiilor de acces, procedurile de supraveghere şi de evaluare, dezvoltarea unor competenţe transferabile şi a unor modalităţi de creştere a posibilităţii de angajare pe piaţa muncii. Vom căuta ocaziile adecvate pentru a încuraja schimbul de informaţii legate de finanţare şi de alte aspecte, atât între guvernele noastre, cât şi cu alte organisme de finanţare a cercetării. Dimensiunea socială
2.18 Învăţământul superior trebuie să joace un rol important în stimularea coeziunii sociale, în reducerea inegalităţilor şi în creşterea nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe la nivelul societăţii. Prin urmare, politica ar trebui să vizeze creşterea la maximum a potenţialului indivizilor din punct de vedere al dezvoltării personale şi al contribuţiei lor la o societate durabilă şi democratică, bazată pe cunoaştere. Împărtăşim aspiraţia socială ca studenţii care acced la învăţământ superior, urmează cursurile şi devin absolvenţi, la toate nivelurile, să reflecte diversitatea populaţiilor noastre. Reafirmăm importanţa faptului că studenţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi finaliza studiile fără a întâlni obstacole legate de mediul economic şi social din care provin. Aşadar ne vom continua eforturile de a asigura servicii adecvate pentru studenţi, de a crea parcusuri de învăţare mai flexibile, către şi în interiorul învăţământului superior, şi să creştem participarea la toate nivelurile, pe baza şanselor egale. Spaţiul European al Învăţământului Superior în context global
2.19 Ne bucură faptul că în multe părţi ale lumii reformele de tip Bologna au suscitat mult interes şi au stimulat dezbateri despre diferite aspecte între parteneri europeni şi internaţionali. Printre acestea se numără recunoaşterea calificărilor, beneficiile cooperării bazate pe parteneriat, încredere reciprocă şi înţelegere, precum şi valorile Procesului Bologna. Mai mult, recunoaştem că unele ţări din alte părţi ale lumii au făcut eforturi de a-şi aduce sistemele de învăţământ superior mai aproape de cadrul Bologna.
2.20 Adoptăm strategia „Spaţiul European al Învăţământului Superior în context global" şi vom acţiona în continuare în privinţa aspectelor centrale ale politicilor: îmbunătăţirea informaţiilor despre SEIS şi promovarea atractivităţii şi competitivităţii acestuia; întărirea cooperării bazate pe parteneriat; intensificarea dialogului politicilor; îmbunătăţirea recunoaşterii diplomelor. Această activitate trebuie privită în corelaţie cu studiul OECD/UNESCO Liniile directoare pentru furnizarea calităţii în învăţământul superior transnaţional (Guidelines for Quality Provision in Cross-border Higher Education).

III Priorităţi pentru 2009
3.1 Suntem de acord ca în următorii doi ani să ne concentrăm pe finalizarea implementării liniilor de acţiune stabilite, inclusiv a priorităţilor actuale privind sistemul de studii universitare pe trei cicluri, asigurarea calităţii şi recunoaşterea diplomelor şi perioadelor de studiu. Ne vom concentra cu precădere pe următoarele domenii de acţiune. Mobilitatea
3.2 În rapoartele naţionale din anul 2009, vom prezenta acţiunile întreprinse la nivel naţional în vederea promovării mobilităţii studenţilor şi a personalului didactic, inclusiv măsurile de evaluare viitoare. Ne vom concentra pe principalele provocări la nivel naţional identificate în paragraful 2.3 de mai sus. De asemenea, suntem de acord să creăm o reţea de experţi naţionali care să disemineze informaţii şi să sprijine procesul de identificare şi depăşire a obstacolelor legate de transferabilitatea burselor şi granturilor de studiu. Dimensiunea socială
3.3 În mod similar, vom raporta asupra strategiilor şi politicilor naţionale cu privire la dimensiunea socială, incluzând planurile de acţiune şi măsurile de evaluare a eficienţei lor. Îi vom invita pe toţi cei implicaţi să participe la această activitate şi să o sprijine, la nivel naţional. Colectarea de date
3.4 Recunoaştem necesitatea creşterii disponibilităţii datelor din toate ţările participante la Procesul Bologna atât în privinţa mobilităţii, cât şi a dimensiunii sociale. Prin urmare, cerem Comisiei Europene (Eurostat) ca, împreună cu Eurostudent, să creeze indicatori şi date comparabili/e şi fiabili/e pentru măsurarea progesului în direcţia obiectivului general al dimensiunii sociale şi al mobilităţii studenţilor şi personalului didactic în toate ţările Bologna. Datele din acest domeniu ar trebui să prezinte echitatea în privinţa participării la învăţământ superior, ca şi potenţialul de angajare pe piaţa muncii a absolvenţilor. Această sarcină trebuie să fie îndeplinită în colaborare cu Grupul de coordonare (BFUG) şi un raport va fi prezentat la Conferinţa ministerială din 2009. Potenţialul de angajare pe piaţa muncii
3.5 Ca urmare a introducerii sistemului de studii universitare petrei cicluri, cerem Grupului de coordonare (BFUG) să examineze mai detaliat modalităţile de creştere a potenţialului de angajare pe piaţa muncii pentru fiecare dintre aceste cicluri, precum şi în contextul învăţării de-a lungul vieţii. Aceasta presupune responsabilitatea tuturor celor implicaţi. Guvernele şi instituţiile de învăţământ superior vor trebui să comunice mai mult cu angajatorii şi cu alte părţi interesate în privinţa necesităţii reformelor. Vom lua măsuri, după caz, în cadrul guvernelor noastre, pentru ca structurile de angajare şi dezvoltare a carierei din sectorul public să fie deplin compatibile cu noua structură a studiilor. Cerem instituţiilor să dezvolte în continuare parteneriatele şi cooperarea cu angajatorii în procesul actual de inovare a curriculum-ului pe baza rezultatelor învăţării. Spaţiul European al Învăţământului Superior în context global
3.6 Cerem Grupului de coordonare (BFUG) să ne raporteze în 2009 evoluţiile generale în acest domeniu la nivel european, naţional şi instituţional. Toţi cei implicaţi aici au un rol corespunzător sferei lor de responsabilitate. Raportând implementarea strategiei pentru SEIS în context global, Grupul de coordonare BFUG trebuie să aibă în vedere în mod special două priorităţi. Prima constă în îmbunătăţirea informaţiilor disponibile despre SEIS, prin crearea site-ului Secretariatului Bologna şi pe baza Manualului Bologna al EUA; a doua este îmbunătăţirea recunoaşterii. Cerem instituţiilor de învăţământ superior, centrelor ENIC/NARIC şi altor autorităţi competente în domeniul recunoaşterii din cadrul SEIS să evalueze calificările din alte părţi ale lumii cu aceeaşi lipsă de prejudecăţi cu care se aşteaptă să fie evaluate în ale părţi ale lumii calificările europene, şi să se bazeze în acest proces pe principiile convenţiei Lisabona. Inventarierea progreselor
3.7 Cerem Grupului de coordonare (BFUG) să continue procesul de inventariere, pe baza rapoartelor naţionale, la timp pentru Conferinţa ministerială din 2009. Aşteptăm o evoluţie ulterioară a analizei calitative a procesului de inventariere, în special în privinţa mobilităţii, a Procesului Bologna în context global şi a dimensiunii sociale. Printre domeniile vizate de inventariere trebuie să se numere în continuare sistemul de studii pe cicluri şi potenţialul de angajare pe piaţa muncii a absolvenţilor, recunoaşterea diplomelor şi a perioadelor de studii şi implementarea tuturor aspectelor legate de asigurarea calităţii, în conformitate cu ESG. În vederea dezvoltării unei învăţări mai centrate pe student, mai bazate pe rezultate, următoarea etapă trebuie să abordeze de o manieră integrată cadrele naţionale de calificări, rezultatele învăţării şi creditele de studii, învăţarea de-a lungul vieţii şi recunoaşterea învăţării anterioare.

IV. Privind spre 2010 şi mai departe
4.1 Întrucât SEIS continuă să se dezvolte şi să răspundă provocărilor globalizării, anticipăm că va fi necesară continuarea colaborării şi după anul 2010.
4.2 Suntem hotărâţi să considerăm anul 2010, care va marca trecerea de la Procesul Bologna la SEIS, ca o ocazie de a ne afirma din nou convingerea că învăţământul superior este un element-cheie în efortul nostru de a crea societăţi durabile atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Vom considera 2010 o ocazie de a reformula viziunea care a motivat demararea Procesului Bologna, în 1999, şi de a pleda în favoarea unui SEIS construit pe valori şi concepţii care depăşesc aspectele legate de structuri şi instrumente. Ne angajăm să facem din 2010 ocazia de a aşeza sistemele noastre de învăţământ superior pe o traiectorie care ţinteşte dincolo de problemele imediate şi le face capabile să răspundă provocărilor care ne vor influenţa viitorul.
4.3 Cerem Grupului de coordonare (BFUG) să analizeze modalităţile de dezvoltare a SEIS după 2010 şi să prezinte un raport la următoarea reuniune ministerială din 2009. Acesta va include propuneri de structuri adecvate de sprijin, ţinând cont de faptul că actualele structuri de colaborare informale funcţionează bine şi au determinat producerea unor schimbări fără precedent.
4.4 Pe baza precedentelor exerciţii de inventariere, a studiilor Tendinţe (Trends) şi Bologna văzută de studenţi (Bologna with Student Eyes), invităm Grupul de coordonare (BFUG) să aibă în vedere pregătirea pentru 2010, împreună cu membrii consultativi, a unui raport care să includă o evaluare independentă a evoluţiei Procesului Bologna din 1999.
4.5 Delegăm Grupul de coordonare (BFUG) să ia decizia privind natura, conţinutul şi locul unei reuniuni ministeriale în 2010., decizie ce va fi luată în prima jumătate a anului 2008,
4.6 Următoarea noastră reuniune va fi găzduită de ţările Benelux, la Leuven/Louvainla- Neuve, pe 28-29 aprilie 2009.

Note: 

Pot exista şi alte câmpuri, disponibile prin dynamicdata..

Last modified on 04 sep. 2007 %9:51:37 by Rodica Ştefanescu