Punctul de vedere al MECT în legătură cu subiectele pentru examenul de Bacalaureat 2008 şi dezinformările pe această temă
În ultimele două săptămâni, cotidianul ,,Ziua" a lansat o campanie de presă pe tema examenului de Bacalaureat 2008. Urmare a acestui lucru, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ţine să-şi precizeze punctul de vedere, în scopul de a evita prejudicierea bunului mers al acestui examen şi confuzia în rândul elevilor care se pregătesc pentru susţinerea lui.
Prin atacuri vehemente la adresa conducerii ministerului, cotidianul în cauză prezintă doar punctele de vedere ale unui grup de interese politice. Din acest grup fac parte Cătălin Croitoru (membru al Partidului Democrat - Liberal şi lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale), Ştefan Vlaston (din partea ONG ,,EDU CER") şi Florina Rogalski (autor de manuale), dar şi Gheorghe Rădulescu (Asociaţia ,,EDU CER") - foarte activ într-un alt cotidian - şi Mihaela Gună (din partea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi). Aceste persoane şi-au împărţit teme de atac şi denigrare a demnitarilor şi a Ministerului Educaţiei, dar şi a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat.
Mai mult, promovarea intereselor politice şi de grup se face prin utilizarea ca masă de manevră a elevilor de clasa a XII-a, evident majori şi cu drept de vot. Temele alese se bazează pe speculaţii şi în mare măsură pe opiniile personale în reală contradicţie cu evoluţia societăţii şi şcolii româneşti.
În articolul ,,BAC-ul la tribunal", apărut astăzi, 23 mai, sub semnătura domnului Dan Mircea Cipariu, se prezintă, strict unilateral, concluziile dezbaterii cu privire la proba orală de limba şi literatura română a examenului de bacalaureat din acest an, organizată la Şcoala Centrală din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Florina Rogalski.
Întrucât la această oră nu cunoaştem care este poziţia exactă a grupului de contestatari ai unor aspecte ale probei orale şi ce aparţine interpretării, fatalmente subiectivă, a autorului articolului, precizările noastre se vor referi strict la textul publicat în cotidianul amintit.
1. Afirmaţiile d-nei Florina Rogalski „[...] fusese chemată la raport de către ministrul Cristian Adomniţei pentru a renunţa la întâlnirea cu profesorii de limba română. Florina Rogalski nu a cedat presiunii oficialilor Ministerului Educaţiei [...]" sunt false. În discuţia pe care ministrul educaţiei a avut-o cu doamna profesor, i s-a recomandat ca dezbaterea să fie una tehnică, o discuţie între specialişti, iar rezultatele întâlnirii să fie comunicate spre analiză Ministerului Educaţiei. S-a făcut apel la o abordare intelectuală a problemei care să nu perturbe desfăşurarea examenelor naţionale.
2. Trimiterea la ,,programa pentru examenul de bacalaureat la proba orală de limba şi literatura română", în numele căreia se construieşte argumentaţia din articol, conţine un neadevăr flagrant. Există o singură programă de limba şi literatura română, un tot unitar, vizând cele două probe, scrisă şi orală. De asemenea, există competenţe specifice comune celor două probe, dar şi competenţe specifice distincte. A vorbi doar despre proba orală, fără referire la proba scrisă, căreia îi este complementară, reprezintă o evidentă intenţie de dezinformare a opiniei publice şi de manipulare a informaţiei în scopuri obscure.
3. Scriitorii la care se face referire în articol (George Călinescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia sau Nichita Stănescu) nu sunt scoşi din programa de bacalaureat, apărând în proba scrisă cu un număr maxim de texte (10-14 texte de fiecare). Solicitarea de a se mai introduce şi la proba orală alte texte din scriitorii amintiţi nu se justifică, întrucât importanţa acestora ar fi supraevaluată prin raportare le contribuţia altor scriitori români, la epoci şi ideologii literare, curente culturale şi literare, orientări tematice ale operei şi la competenţele cerute de programa şcolară în vigoare.
4. Cerinţa de eliminare din proba orală a 26 de subiecte care sunt învinuite că ,,depăşesc programa sau chiar sunt în afara ei" (acestea încadrându-se în temele prevăzute expres de programele şcolare şi de programa de examen: România, între Occident şi Orient; identitate culturală în context european; perioada postbelică, curente culturale/ literare româneşti în context european), întrucât prin prezenţa lor ,,se atentează la fiinţa naţională" este cel puţin ciudată în contextul actual.
Astfel, contestatarii cer scoaterea tuturor subiectelor care vizează literatura şi cultura română sub comunism şi integrarea europeană, întrucât acestea «nu au "nici o legătură cu literatura română" şi pentru că sunt "fără relevanţă estetică" şi fără "valoare ideatică"», printre acestea numărându-se:
- S62 - cenzura comunistă (Nicolae Manolescu, Realismul socialist. Literatura nouă, 2004);
- S64 - literatura română scrisă în comunism (Luminiţa Marcu, Faţă în faţă cu literatura română scrisă în comunism);
- S65 - problema şcolii, învăţământ - cercetare - producţie (Paul Cernat, O lume dispărută. Preţul succesului);
- S66 - ideologia comunistă şi cultura (Claudia Buruiană, Fenomenul „reeducării" din închisorile comuniste, 2005);
- S67 - publicaţii interzise până la 1 mai 1848 (Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final);
- S68 - teatrul în perioada postbelică (Anii '80. Mărturii orale);
- S82 - literatura română şi cultura europeană (Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii);
- S88 - atitudinea intelectualilor (medici) (Ion Vianu, Despre puterea medicală);
- S89 - mentalul colectiv (Andrei Pleşu, Despre mânie);
- S90 - problemele educaţiei, art 1-5 (Pactul naţional pentru educaţie);
- S91-S100 - texte de referinţă în limbaj juridic-administrativ, ştiinţific, jurnalistic despre integrarea europeană (Raport asupra atitudinii culturale şi literare a romînilor, după 2000; Art. 8, 9, 10, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; fragment din Ghidul Consiliului European; fragment din Uniunea Europeană în România - opinii ale d-lui Olli Rhen; fragment din conferinţa domnului Jonathan Scheele, 2005; fragment despre fondurile structurale pentru România după 2007).
5. Devine astfel evidentă intenţia iniţiatorilor protestului, aceea ca în numele revenirii la ,,analiza pe text literar propriu-zis" (concept neprevăzut de programele şcolare în vigoare, care a renunţat la acesta încă din 1998, înlocuindu-l cu perspectiva comunicativ-funcţională în studiul limbii şi literaturii române, în litera şi în spiritul căruia au fost elaborate toate programele şcolare de după anul 2000), să se revină la studierea literaturii române de pe alte principii (ca artă în sine, fără integrare în fenomenul cultural românesc şi european, pe mai vechiul principiu al estetismului).
6. De fapt, grupul profesorilor contestatari se situează în afara prevederilor programelor şcolare în vigoare, solicitările acestora fiind expresia unor concepţii şi a unor programe anterioare anului 2000 (când se studia un scriitor anumit şi opera sa, faţă de momentul actual când se formează competenţe de comunicare, drept suport fiind texte literare şi nonliterare dintre cele mai variate: memorialistice, juridic-administrative, publicistice, mesaje din mass-media, informative, argumentative etc.). Amintim că la proba orală pentru limbile moderne nu sunt prezente texte care să se refere expres la literatură, cum se întâmplă la literatura română (unde domină textele privind problematica literară şi culturală), ci se referă la domenii care privesc inserţia socială a individului.
7. Prin subiectele pentru proba orală, publicate pe site-ul M.E.C.T., se respectă în întregime programele şcolare în vigoare, iar reacţiile ca cele ale grupului contestatar dovedesc fie o neînţelegere a ceea ce se întâmplă, fie rea-credinţă. Cât despre valoarea ,,educativă" a sugestiei ca elevii să dea în judecată M.E.C.T. pentru că profesorii lor nu i-au format în spiritul programelor şcolare în vigoare, nu mai este nimic de comentat.
8. Devine tot mai evident faptul că politicilor educaţionale reformiste ale MECT li se opun accente conservatoare şi de politică educaţională de grup (între contestatari aflându-se autori de manuale şcolare „cu cântec" şi de auxiliare şcolare axate pe rezolvări de subiecte, care nu-şi mai regăsesc temele, soluţiile şi opiniile exprimate în acestea). Prin atitudinea manifestată în acest moment al anului şcolar se aduce un deserviciu evident bunei desfăşurări a examenului de bacalaureat 2008.
9. Lăsăm la aprecierea opiniei publice crearea raportului de interese între campania împotriva subiectelor pentru proba orală la Limba şi literatura română şi următoarele cărţi publicate:
- Florina Rogalski şi colectivul - Limba şi literatura română - bacalaureat 2007;
- Florina Rogalski şi colectivul - Limba şi literatura română - Studiul de caz şi dezbaterea - repere teoretice şi aplicaţii la manualele pentru clasele a XI-a şi a XII-a;
- Cecilia Stoleru - 300 de răspunsuri la 300 variante definitive de subiecte;
- Cecilia Stoleru - Bacalaureat 2008 şi 2009 - Literatura română - Comentarii literare.
Tânărul de 18-19 ani, care susţine bacalaureatul în acest an şcolar, nu trăieşte într-o „eprubetă a criticii literare", ci în România anului 2008, membră a Uniunii Europene. De unde şi prezenţa unor texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim: Declaraţia drepturilor omului, Ghidul cetăţeanului român în UE, Uniunea Europeană în România etc.). În şcoala românească actuală, limba şi literatura română se studiază din perspectivă comunicativ-funcţională, şi nu pentru cunoaşterea în profunzime a unui domeniu specializat, aşa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008, se cultivă dimensiunea europeană a României, şi nu spiritul îngust şi dogmatic al altor vremuri.
BIROUL DE PRESĂ
Prin atacuri vehemente la adresa conducerii ministerului, cotidianul în cauză prezintă doar punctele de vedere ale unui grup de interese politice. Din acest grup fac parte Cătălin Croitoru (membru al Partidului Democrat - Liberal şi lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale), Ştefan Vlaston (din partea ONG ,,EDU CER") şi Florina Rogalski (autor de manuale), dar şi Gheorghe Rădulescu (Asociaţia ,,EDU CER") - foarte activ într-un alt cotidian - şi Mihaela Gună (din partea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi). Aceste persoane şi-au împărţit teme de atac şi denigrare a demnitarilor şi a Ministerului Educaţiei, dar şi a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat.
Mai mult, promovarea intereselor politice şi de grup se face prin utilizarea ca masă de manevră a elevilor de clasa a XII-a, evident majori şi cu drept de vot. Temele alese se bazează pe speculaţii şi în mare măsură pe opiniile personale în reală contradicţie cu evoluţia societăţii şi şcolii româneşti.
În articolul ,,BAC-ul la tribunal", apărut astăzi, 23 mai, sub semnătura domnului Dan Mircea Cipariu, se prezintă, strict unilateral, concluziile dezbaterii cu privire la proba orală de limba şi literatura română a examenului de bacalaureat din acest an, organizată la Şcoala Centrală din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Florina Rogalski.
Întrucât la această oră nu cunoaştem care este poziţia exactă a grupului de contestatari ai unor aspecte ale probei orale şi ce aparţine interpretării, fatalmente subiectivă, a autorului articolului, precizările noastre se vor referi strict la textul publicat în cotidianul amintit.
1. Afirmaţiile d-nei Florina Rogalski „[...] fusese chemată la raport de către ministrul Cristian Adomniţei pentru a renunţa la întâlnirea cu profesorii de limba română. Florina Rogalski nu a cedat presiunii oficialilor Ministerului Educaţiei [...]" sunt false. În discuţia pe care ministrul educaţiei a avut-o cu doamna profesor, i s-a recomandat ca dezbaterea să fie una tehnică, o discuţie între specialişti, iar rezultatele întâlnirii să fie comunicate spre analiză Ministerului Educaţiei. S-a făcut apel la o abordare intelectuală a problemei care să nu perturbe desfăşurarea examenelor naţionale.
2. Trimiterea la ,,programa pentru examenul de bacalaureat la proba orală de limba şi literatura română", în numele căreia se construieşte argumentaţia din articol, conţine un neadevăr flagrant. Există o singură programă de limba şi literatura română, un tot unitar, vizând cele două probe, scrisă şi orală. De asemenea, există competenţe specifice comune celor două probe, dar şi competenţe specifice distincte. A vorbi doar despre proba orală, fără referire la proba scrisă, căreia îi este complementară, reprezintă o evidentă intenţie de dezinformare a opiniei publice şi de manipulare a informaţiei în scopuri obscure.
3. Scriitorii la care se face referire în articol (George Călinescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia sau Nichita Stănescu) nu sunt scoşi din programa de bacalaureat, apărând în proba scrisă cu un număr maxim de texte (10-14 texte de fiecare). Solicitarea de a se mai introduce şi la proba orală alte texte din scriitorii amintiţi nu se justifică, întrucât importanţa acestora ar fi supraevaluată prin raportare le contribuţia altor scriitori români, la epoci şi ideologii literare, curente culturale şi literare, orientări tematice ale operei şi la competenţele cerute de programa şcolară în vigoare.
4. Cerinţa de eliminare din proba orală a 26 de subiecte care sunt învinuite că ,,depăşesc programa sau chiar sunt în afara ei" (acestea încadrându-se în temele prevăzute expres de programele şcolare şi de programa de examen: România, între Occident şi Orient; identitate culturală în context european; perioada postbelică, curente culturale/ literare româneşti în context european), întrucât prin prezenţa lor ,,se atentează la fiinţa naţională" este cel puţin ciudată în contextul actual.
Astfel, contestatarii cer scoaterea tuturor subiectelor care vizează literatura şi cultura română sub comunism şi integrarea europeană, întrucât acestea «nu au "nici o legătură cu literatura română" şi pentru că sunt "fără relevanţă estetică" şi fără "valoare ideatică"», printre acestea numărându-se:
- S62 - cenzura comunistă (Nicolae Manolescu, Realismul socialist. Literatura nouă, 2004);
- S64 - literatura română scrisă în comunism (Luminiţa Marcu, Faţă în faţă cu literatura română scrisă în comunism);
- S65 - problema şcolii, învăţământ - cercetare - producţie (Paul Cernat, O lume dispărută. Preţul succesului);
- S66 - ideologia comunistă şi cultura (Claudia Buruiană, Fenomenul „reeducării" din închisorile comuniste, 2005);
- S67 - publicaţii interzise până la 1 mai 1848 (Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final);
- S68 - teatrul în perioada postbelică (Anii '80. Mărturii orale);
- S82 - literatura română şi cultura europeană (Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii);
- S88 - atitudinea intelectualilor (medici) (Ion Vianu, Despre puterea medicală);
- S89 - mentalul colectiv (Andrei Pleşu, Despre mânie);
- S90 - problemele educaţiei, art 1-5 (Pactul naţional pentru educaţie);
- S91-S100 - texte de referinţă în limbaj juridic-administrativ, ştiinţific, jurnalistic despre integrarea europeană (Raport asupra atitudinii culturale şi literare a romînilor, după 2000; Art. 8, 9, 10, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; fragment din Ghidul Consiliului European; fragment din Uniunea Europeană în România - opinii ale d-lui Olli Rhen; fragment din conferinţa domnului Jonathan Scheele, 2005; fragment despre fondurile structurale pentru România după 2007).
5. Devine astfel evidentă intenţia iniţiatorilor protestului, aceea ca în numele revenirii la ,,analiza pe text literar propriu-zis" (concept neprevăzut de programele şcolare în vigoare, care a renunţat la acesta încă din 1998, înlocuindu-l cu perspectiva comunicativ-funcţională în studiul limbii şi literaturii române, în litera şi în spiritul căruia au fost elaborate toate programele şcolare de după anul 2000), să se revină la studierea literaturii române de pe alte principii (ca artă în sine, fără integrare în fenomenul cultural românesc şi european, pe mai vechiul principiu al estetismului).
6. De fapt, grupul profesorilor contestatari se situează în afara prevederilor programelor şcolare în vigoare, solicitările acestora fiind expresia unor concepţii şi a unor programe anterioare anului 2000 (când se studia un scriitor anumit şi opera sa, faţă de momentul actual când se formează competenţe de comunicare, drept suport fiind texte literare şi nonliterare dintre cele mai variate: memorialistice, juridic-administrative, publicistice, mesaje din mass-media, informative, argumentative etc.). Amintim că la proba orală pentru limbile moderne nu sunt prezente texte care să se refere expres la literatură, cum se întâmplă la literatura română (unde domină textele privind problematica literară şi culturală), ci se referă la domenii care privesc inserţia socială a individului.
7. Prin subiectele pentru proba orală, publicate pe site-ul M.E.C.T., se respectă în întregime programele şcolare în vigoare, iar reacţiile ca cele ale grupului contestatar dovedesc fie o neînţelegere a ceea ce se întâmplă, fie rea-credinţă. Cât despre valoarea ,,educativă" a sugestiei ca elevii să dea în judecată M.E.C.T. pentru că profesorii lor nu i-au format în spiritul programelor şcolare în vigoare, nu mai este nimic de comentat.
8. Devine tot mai evident faptul că politicilor educaţionale reformiste ale MECT li se opun accente conservatoare şi de politică educaţională de grup (între contestatari aflându-se autori de manuale şcolare „cu cântec" şi de auxiliare şcolare axate pe rezolvări de subiecte, care nu-şi mai regăsesc temele, soluţiile şi opiniile exprimate în acestea). Prin atitudinea manifestată în acest moment al anului şcolar se aduce un deserviciu evident bunei desfăşurări a examenului de bacalaureat 2008.
9. Lăsăm la aprecierea opiniei publice crearea raportului de interese între campania împotriva subiectelor pentru proba orală la Limba şi literatura română şi următoarele cărţi publicate:
- Florina Rogalski şi colectivul - Limba şi literatura română - bacalaureat 2007;
- Florina Rogalski şi colectivul - Limba şi literatura română - Studiul de caz şi dezbaterea - repere teoretice şi aplicaţii la manualele pentru clasele a XI-a şi a XII-a;
- Cecilia Stoleru - 300 de răspunsuri la 300 variante definitive de subiecte;
- Cecilia Stoleru - Bacalaureat 2008 şi 2009 - Literatura română - Comentarii literare.
Tânărul de 18-19 ani, care susţine bacalaureatul în acest an şcolar, nu trăieşte într-o „eprubetă a criticii literare", ci în România anului 2008, membră a Uniunii Europene. De unde şi prezenţa unor texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim: Declaraţia drepturilor omului, Ghidul cetăţeanului român în UE, Uniunea Europeană în România etc.). În şcoala românească actuală, limba şi literatura română se studiază din perspectivă comunicativ-funcţională, şi nu pentru cunoaşterea în profunzime a unui domeniu specializat, aşa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008, se cultivă dimensiunea europeană a României, şi nu spiritul îngust şi dogmatic al altor vremuri.
BIROUL DE PRESĂ