COMUNICAT DE PRESA

În legatura cu afirmatiile facute ieri, 10 februarie 2003, într-o conferinta de presa, de domnul Adrian Cioroianu, consilier al presedintelui PNL, Theodor Stolojan, Biroul de Presa al MEC prezinta urmatorul punct de vedere:
Ne îndoim ca domnul Adrian Cioroianu nu stie sa citeasca, în schimb suntem convinsi ca ceea ce a citit nu îi foloseste la nimic, atâta vreme cât s-a „specializat” în prezentarea trunchiata a unor lucruri evidente. Un exemplu concludent în acest sens este Raportul periodic privind progresul realizat de România in Procesul de Aderare (octombrie 2002) realizat de Comisia Europeana, din care domnul Cioroianu se „inspira”, afirmând ca documentul în cauza „sugereaza ca România a facut pasi înapoi la capitolul «Educatie», fata de nivelul reformei din perioada 1998-2000”.
Afirmatia e totalmente surprinzatoare si în contradictie cu realitatea, deoarece în Raportul periodic invocat situatia arata altfel. Asadar, în capitolul „Educatie si formare profesionala” din Raportul periodic al CE pe anul 2002 se spune foarte clar: „Au fost facute progrese de la precedentul Raport Periodic. În perioada de referinta, România a continuat sa participe la cea de-a doua generatie a programelor comunitare Leonardo da Vinci, Socrates si Youth. Legislatia care implementeaza Directiva privind educatia copiilor muncitorilor migranti a fost aprobata în octombrie 2001.
Mai multe initiative a fost luate pentru promovarea reformelor în domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului. Burse de studiu sunt acordate acum copiilor din familiile cu venit minim si adultilor cuprinsi în programe de alfabetizare. Pentru a se îmbunatati calitatea educatiei si continuitatea studiilor pentru copiii din mediu rural, a fost pus la punct un sistem de centre scolare comunale. În toate judetele au fost luate masuri pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale într-un mediu scolar normal.
Pentru îmbunatatirea formarii profesorilor, a fost adoptata în noiembrie 2001 o Strategie privind formarea initiala si continua a profesorilor si a managerilor din domeniul educatiei (2001 – 2004). Acesta este un pas important în directia reformei structurale a sistemului de învatamânt.  În sectorul formarii profesionale, Comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social în educatia vocationala si formarea profesionala sunt recunoscute prin ordin al Ministrului. Aceste comitete sunt structuri care sunt consultate de Inspectoratele scolare judetene într-un numar de probleme (de exemplu, reteaua scolara, oferta educationala, calificari, specializari). O alta masura, Hotarârea Guvernului din decembrie 2001, a reglementat certificarea calificarilor.
În iunie 2002, a fost adoptata legislatia care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru formarea profesionala a adultilor. Legislatia este conforma cu principiul educatiei de-a lungul întregii vieti si reprezinta un progres semnificativ, chiar daca vor fi necesare reforme legislative si institutionale pentru ca acest principiu sa fie efectiv implementat.”

Fiind clar registrul în care domnul Adrian Cioroianu a parcurs respectivul document, prezentam în continuare o parte din realizarile MEC pe care domnia sa le neaga cu o vehementa demna de o cauza mai buna.
1) Informatizarea învatamântului
În perspectiva asigurarii resurselor umane necesare societatii cunoasterii, devine realitate si angajamentul din Programul de Guvernare privind informatizarea scolilor. În anul scolar 2001/2002 113 licee si 7 centre nationale de formare a profesorilor au fost dotate cu un total de 120 retele calculatoare, suma necesara ridicându-se la peste 200 mld. lei. În continuarea programului, pe baza leasingului financiar în valoare de 60 mil. USD contractat în urma abilitarii Ministerului Educatiei si Cercetarii în acest sens de catre Guvernul României, vor fi dotate cu retele de calculatoare toate unitatile de învatamânt liceal pâna la sfârsitul lunii aprilie 2003. În acelasi timp, pentru fiecare retea instalata, se va livra softul educational corespunzator si se va asigura pregatirea în continuare a profesorilor în scopul utilizarii TIC în activitatea la clasa si în administrarea activitatii unitatii de învatamânt.
2) Restructurarea retelei scolare si asigurarea transportului elevilor
În scopul asigurarii accesului echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul rural si pentru cresterea calitatii procesului de învatamânt au fost create din 2001 pâna în prezent 400 scoli-centre de zona. Pentru rezolvarea transportului de la domiciliul elevilor la scoala, prin grija Guvernului, au fost achizitionate 195 microbuze în 2001 si 259 microbuze în 2002 – totalizând pâna la aceasta data 454 microbuze de care beneficiaza aproximativ 17.000 elevi, fondurile totale alocate ridicându-se la 200 mld. lei.
3) Cele trei caracteristici fundamentale ale sistemului educational – calitate echitate si eficienta – aflate în centrul politicii educationale a Ministerului Educatiei si Cercetarii, sunt corelate în mod direct cu starea materiala a unitatilor de învatamânt atât la nivelul infrastructurii cât si la nivelul dotarilor.
Prin proiecte specifice, în cadrul general al descentralizarii financiare si administrative, Ministerul Educatiei si Cercetarii va urmari asigurarea si modernizarea bazei materiale a învatamântului preuniversitar în conditii de standardizare la nivel national. Astfel, în anul 2002 s-au  alocat de la bugetul de stat pentru caminele studentesti 285 mld. Lei pentru reparatii capitale la 40 camine, pentru consolidarea a 7 camine, pentru investitii la un numar de 13 camine noi si pentru reabilitarea caminelor studentesti din toate centrele universitare.
4) Depolitizarea învatamântului s-a realizat imediat dupa decembrie 1989, iar Legea Învatamântului interzice desfasurarea activitatilor politice de orice fel în unitatile scolare, directorii scolilor respectând aceste prevederi legale.
În virtutea dreptului conferit de Statutul Personalului Didactic, orice cadru didactic poate organiza sau se poate înscrie în orice asociatie profesionala. Aceasta forma de asociere nu înlocuieste sindicatele si nici alte asociatii profesionale ale cadrelor didactice si nu are ingerinte în organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt.

Desi este regretabil pentru calitatea de profesor a domnului Adrian Cioroianu, nu putem decât sa-i dam dreptate domnului Theodor Stolojan când spune – în cunostinta de cauza dupa cum se vede - ca „la vorbarie” multi se descurca admirabil. Din pacate, e si cazul consilierului domniei sale, al carui derapaj verbal îl regretam înca o data.

BIROUL DE PRESA