Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 8 decembrie 2010, începerea construirii primei facilităţi de cercetare paneuropeană din estul Europei, Extreme Light Infrastructure (ELI) - Nuclear Physics pe Platforma Bucureşti - Măgurele, proiect la care mai participă Ungaria şi Republica Cehă. Valoarea estimată a proiectului este de 280 milioane de euro, din fonduri europene.
Pilonul de fizică nucleară al ELI presupune cel mai puternic laser din istoria ştiinţei şi cel mai intens fascicul gamma din lume, permiţând cercetătorilor din România şi din celelalte ţări participante la proiect explorarea sistematică, în premieră, a frontierei laser-materie nucleară. Acest vast program de investigaţie ştiinţifică va furniza date fundamentale care vor permite abordarea unor domenii ştiinţifice accesibile în următorii cinci ani datorită valorilor extreme ale parametrilor fizici (putere, energie, durata pulsurilor), dar şi o bogată varietate de aplicaţii benefice pentru economia naţională şi viaţa socială a României, pe care laserii şi acceleratoarele ce vor fi construite la Măgurele le vor face posibile.
„Este un pas înainte foarte important în construcţia acestei infrastructuri de laseri - cel mai mare proiect de cercetare ştiinţifică realizat vreodată în România. Acest act normativ arată  angajarea foarte puternică a Guvernului României în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică. De la preluarea mandatului, am îndeplinit câteva puncte esenţiale din programul de guvernare în domeniul cercetării, precum aderarea la CERN, cel mai mare centru ce cercetări de fizică atomică din lume şi, de asemenea, construcţia acestei infrastructuri de cercetare", a declarat Daniel Petru Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a mai declarat că proiectul ELI - Nuclear Physics va atrage tinerii spre a urma o carieră ştiinţifică într-o Europă a cărei prioritate absolută este realizarea societăţii bazate pe cunoaştere. „În trecut România nu a investit în ceea ce trebuia să investească. Tocmai pentru a nu avea exact această problemă şi peste zece ani, astăzi România investeşte în înalte tehnologii. Mai mult decât atât, această investiţie provine din fonduri europene destinate acestui tip de activităţi. Pentru acest tip de investiţii nu se ia din buzunarul nimănui, dimpotrivă se pune în viitorul României, în viitorul resursei umane din această ţară", a mai spus ministrul Daniel Petru Funeriu.

BIROUL DE PRESĂ