Declaratie de presa a MEC în legatura cu afirmatiile si programul „Noua Educatie”, lansate de domnul Andrei Marga, rectorul UBB Cluj-Napoca

Viziuni ex-cathedra

Cu virulenta si patosul binecunoscute, cu aceeasi abordare de autocrat care a reusit sa produca unul dintre cele mai grave dezechilibre din istoria contemporana a sistemului educational si de formare profesionala din România, dl. Andrei Marga încearca sa ne demonstreze astazi mutatia de viziune pe care domnia sa a suferit-o în ultima perioada, trecând brusc de la o Reforma acum mereu „corigenta” la acel nivel care de fapt conteaza – adica la clasa – la ceva ce domnia sa numeste Noua educatie.
Afirmatiile domniei sale se bazeaza evident, din nou, pe credinta nestramutata în propriile pareri a celui ce se considera omniscient, mascând sub acuzatii departe de spiritul academic si sub entuziasmul provocat de autoseductia în fata propriilor opinii, lipsa totala a ceea ce orice profesionist stie ca trebuie sa fundamenteze un demers strategic – evaluarea situatiei existente.
Daca domnia sa ar fi avut ragazul sa analizeze evolutia sistemului educational si de formare profesionala din România în perioada 2001-2003 ar fi avut prilejul sa constate existenta si calitatea noilor abordari strategice la nivelul politicii educationale, precum si implementarea strategiilor într-o paradigma atât de diferita de cea promovata în perioada 1997-2000 – o reforma asumata de toti actorii implicati în educatie si formare profesionala, real raportata la dezvoltarea spatiului european al educatiei.
În scopul de a contura doar o baza de referinta, reamintim în acest context câteva dintre initiativele esentiale care au jalonat politica educationala promovata de Ministerul Educatiei si Cercetarii în perioada 2001-2003.
Astfel, în cadrul programului Reabilitare scoli, în care de-a lungul mandatului domniei sale s-a atins „fabuloasa” cota de 90 scoli renovate, implementarea efectiva a programului s-a realizat în perioada 2001-2003, perioada în care au fost reabilitate, pâna la aceasta data, 800 de scoli din cele 900 programate initial (adica aproape 90%), iar în continuare sunt depuse eforturi pentru a creste acest numar la aproximativ 1200.
Mai mult chiar, actualmente este în proceduri de finalizare faza a II-a a programului, fiind programate înca 1400 de unitati de învatamânt.
În scopul educatiei pentru societatea si economia bazate pe cunoastere, initiativa eLearning a dobândit dimensiuni reale prin implementarea programului Sistem Educational Informatizat – cu o finantare totala de la bugetul statului depasind 60 milioane dolari. În aceeasi dimensiune, restructurarea învatamântului obligatoriu a trecut la faza concreta de implementare, în pofida dificultatilor enorme generate de abordarea nerealista care a caracterizat perioada 1997-2000.
Este chiar interesant de observat în acest context faptul ca, în pofida criticilor violente la adresa politicilor educationale actuale pe care se bazeaza „strategia” propusa de dl. Andrei Marga si pe care o promoveaza, original, prin publicitate platita, domnia sa a trecut brusc de la conceptia pe care a sustinut-o cu fervoare în 1999 – aceea a unui învatamânt obligatoriu de 9 clase – la conceptia actuala, moderna, realista si fundamentata, a unui învatamânt obligatoriu de 10 clase. Probabil ca a înteles si domnia sa – chiar daca în ceasul al 12-lea – ca o reforma a învatamântului  obligatoriu trebuie sa tina cont atât de dimensiunea europeana a problemei cât si de realitatile scolii românesti. Fara a mai mentiona ca întregul demers în plan operational pe care l-a urmarit în restructurarea învatamântului obligatoriu s-a rezumat la doua ordine niciodata duse la îndeplinire de subordonatii domniei sale.
Sa mai reamintim în încheiere doar câteva dintre programele initiate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, vizând în mod direct asigurarea accesului la educatie pentru toti, cresterea calitatii si eficientei educatiei precum si deschiderea unitatilor de învatamânt catre mediul social si economic: restructurarea retelei scolare si asigurarea transportului scolar (peste 400 de scoli centru de zona, 16.000 de beneficiari, peste 450 de microbuze), asigurarea rechizitelor gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse (aproape 2 milioane de beneficiari pâna la aceasta data), asigurarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii claselor I-IV (aproximativ 1 milion de beneficiari), suportarea de la bugetul de stat a unei parti din costul total al cazarii studentilor din învatamântul de stat în camine, asigurarea accesului la educatie diferentiata si educarea diferentiata a tinerilor capabili de performanta precum si recompensarea olimpicilor, inclusiv prin instituirea bursei Meritul olimpic, asigurarea accesului la educatie a grupurilor dezavantajate, în special a populatiei roma (proiect Phare 2001, în valoare totala de 8,33 milioane Euro), reforma învatamântului profesional si tehnic prin proiecte care sustin coeziunea economica si sociala, fiind obtinute în acest scop finantari fara precedent de la Uniunea Europeana (proiecte Phare 2001-2003 în valoare totala de aproximativ 70 milioane Euro), asigurarea bazei materiale a învatamântului prin finantare directa de la bugetul de stat a unor investitii de mare amploare, masuri active pentru reducerea personalului didactic necalificat din învatamântul preuniversitar, iar lista poate continua.
Nu în ultimul rând este importanta de amintit aici angajarea politica fara precedent a României, prin Ministerul Educatiei si Cercetarii, în demersul european privind reforma sistemelor educationale si de formare profesionala. Aceasta s-a realizat atât prin decizia de a participa alaturi de statele membre la derularea procesului Barcelona-Copenhaga, cât si prin participarea directa a expertilor români în grupurile de lucru organizate de Comisia Europeana în scopul implementarii obiectivelor generale stabilite pentru educatie si formare profesionala în Europa în perspectiva anului 2010.
În sfârsit, în spiritul colaborarii pentru o reforma asumata a educatiei si formarii profesionale din România, dorim sa îl invitam pe dl. Andrei Marga sa evalueze de pe o pozitie mai putin partinica rezultatele obtinute în actuala guvernare si sa contribuie în mod constructiv la realizarea unui demers strategic si operational definitiv înscris în realizarea spatiului european al educatiei.

BIROUL DE PRESA