COMUNICAT DE PRESĂ

Precizări în legătură cu proiectul Legii burselor private

Pentru informarea corectă a opiniei publice în legătură cu iniţiativa legată de Legea burselor private, Biroul de Presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării precizează următoarele:
1. Paternitatea acestei idei, revendicată de către PD cu un tupeu politic ce surclasează limita normală, aparţine, în fond, studenţilor. Aceştia, începând cu primele întâlniri pe care le-au avut la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în lunile octombrie şi noiembrie, în procesul de dezbatere a problemelor cu care se confruntau au avansat şi ideea identificării de noi resurse financiare. Atunci s-au făcut primele referiri şi la fonduri provenind din sectorul privat. La sfârşitul lunii noiembrie şi în prima parte a lunii decembrie, în spiritul celor discutate, compartimentele de specialitate din MEC au elaborat o primă variantă a unui proiect de lege în acest sens, care a fost ulterior adusă la cunoştinţa reprezentanţilor organizaţiilor studenţeşti. Este posibil ca o parte din studenţii PD care au participat la aceste discuţii să-şi fi informat superiorii, care au încropit la repezeală un proiect de lege;
2. Analiza comparativă a celor două proiecte demonstrează superficialitatea proiectului elaborat peste noapte de către PD şi consistenţa celui elaborat de MEC împreună cu studenţii.
I). Pentru a demonstra caracterul superficial al proiectului emis de PD, rezultat al elaborării pripite, precizăm următoarele elemente:
1) Propunerea legislativă se referă doar la persoanele juridice! De ce să nu aibă posibilitatea şi persoanele fizice să acorde astfel de burse?
2) Beneficiază de burse private doar tinerii care au împlinit 16 ani! Se cunoaşte faptul că, mai ales în mediul rural, foarte mulţi tineri dotaţi, elevi în clasele gimnaziale, fără resurse materiale suficiente care să le permită continuarea studiilor, chiar dacă sunt obligatorii la acel nivel, au nevoie de astfel de stimulente. În plus, doctoranzii pe perioada stagiului şi a elaborării tezei trebuie să aibă acces la astfel de fonduri.

3) Accesul la astfel de burse se poate face doar prin concurs! O astfel de prevedere diminuează şansele acordării unor burse tinerilor care au deja relaţii de colaborare cu firma la care sunt angajaţi temporar (pe perioada vacanţei, de exemplu). Trebuie lăsată libertatea firmei de a elabora şi utiliza propriile criterii pentru aplicanţi.
4) Se fixează un cuantum maxim al burselor private! Această normă limitează libertatea persoanelor juridice şi fizice de a acorda o bursă în funcţie de nivelul la care o consideră stimulatorie.
5) Corelarea numărului de burse cu numărul de angajaţi (să nu depăşească 20% din numărul acestora) nu este constructivă în condiţiile economiei moderne (exemplul firmelor de IT). De ce să nu luăm în seamă alt indicator mai relevant, precum cifra de afaceri?
6) Introducerea condiţiei ca persoanele juridice să aibă sediul în România reprezintă o discriminare clară! De ce companii prestigioase care au sediul în ţări ale UE să nu poată acorda burse pentru studenţii care după absolvire vor lucra într-o filială a acesteia în România?

II. Proiectul de lege iniţiat de MEC şi aflat în dezbatere publică nu este unul creat pe o bancă într-un parc sau într-un tren, între Ploieşti şi Mizil, ci unul elaborat cu mare grijă faţă de beneficiari – elevi şi studenţi. Ideologii pedişti au rămas la prima idee exprimată în luna noiembrie şi anume aceea de a elabora o lege a burselor private doar pentru studenţi! Noi, însă, am continuat dezbaterile şi am ajuns la concluzia că această iniţiativă poate fi extinsă şi la alte categorii de tineri.
Seriozitatea acestui proiect este demonstrată de faptul că reprezintă rodul întâlnirilor lunare avute cu studenţii şi al discuţiilor tripartite MEC – studenţi – oameni de afaceri. La ultima dezbatere comună, înainte de finalizarea proiectului, au participat oameni de afaceri din diferite sectoare de activitate, din Bucureşti şi din ţară, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Investitorilor Străini.
 Argumente pentru realismul acestui proiect şi pentru impactul său potenţial:
a) lărgeşte aria potenţialilor furnizori de burse, precum şi cea a beneficiarilor: elevi, studenţi, doctoranzi;
b) diversifică formele de sprijin: bani sau servicii (ofertă de cazare, spre exemplu);
c) reglementează problema contractului în cazul elevilor minori;
d) include instituţia de învăţământ în parteneriatul ofertant-beneficiar;
e) nu fixează un cuantum maxim, în schimb, stabileşte unul opus care nu trebuie să fie sub salariul minim pe economie;
f) stabileşte condiţii stimulatorii pentru persoanele juridice şi fizice care oferă burse;
g) nu intră în detalii legate de aplicarea legii, acestea urmând să fie stabilite printr-un pachet de instrucţiuni de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Finanţelor Publice.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Educaţiei şi Cercetării consideră că proiectul care va rezulta în urma dezbaterilor publice va fi îmbunătăţit, va fi mai flexibil, axat pe cerinţele tinerilor şi adaptat contextului economico-social actual. Faţă de discuţia penibilă, strict politicianistă, iscată de comunicatele de presă ale PD, considerăm că beneficiarii acestui tip de burse, precum şi potenţialii ofertanţi sunt cei care trebuie să-şi exprime punctele de vedere, astfel încât stocul de fonduri care poate fi accesat să devină cât mai consistent.

BIROUL DE PRESĂ