COMUNICAT DE PRESĂ

INFORMARE
cu privire la participarea domnului Mircea MICLEA, ministrul Educaţiei şi Cercetării la Conferinţa miniştrilor europeni de la Bergen, 19-20 mai 2005 şi la Consiliul miniştrilor culturii, educaţiei şi tineretului din statele membre UE, Bruxelles, 23-24 mai 2005

Conferinţa miniştrilor europeni responsabili pentru învăţământul superior în ţările participante la Procesul Bologna a avut menirea de a face o evaluare a progreselor realizate până la mijlocul intervalului de zece ani convenit de ţările implicate în Proces pentru realizarea Spaţiului European de Învăţământ Superior şi de a stabili pe cale consensuală obiectivele şi priorităţile Procesului până în 2010. Au participat 45 de ţări europene şi o serie de organizaţii şi instituţii internaţinale. Conferinţa a fost apreciată de către participanţi ca fiind un model de proces continuu de integrare, cu atât mai mult cu cât el implică ministere, universităţi, cadre didactice şi studenţi într-un mecanism de consultare şi decizie liber consimţită, fără a exista un instrument juridic prin care ţările participante să se fi angajat în realizarea obiectivelor comune.

În cadrul reuniunilor plenare, am informat pe ceilalţi miniştrii şi şefi de delegaţii asupra progresului substanţial înregistrat în ultimele luni de România în implementarea Procesului Bologna, după preluarea mandatului ministerial ca rezultat al formării noului Guvern pe baza rezultatelor alegerilor generale din decembrie 2004.
Conferinţa ministerială a constatat că aproape toate ţările au trecut la implementarea unui sistem de asigurarea calităţii bazat pe recomandările precedentei reuniuni de la Berlin (2003), dar trebuie continuate eforturile în acest domeniu. De aceea, comunicatul final al Conferinţei precizează: „cerem instituţiilor de învăţământ superior să continue eforturile de îmbunătăţire a calităţii activităţilor lor prin introducerea sistematică a mecanismelor interne şi corelarea lor directă cu asigurarea externă a calităţii”.
Totodată, miniştrii educaţiei din cele 45 de ţări implicate în procesul Bologna solicită Grupului de experţi care urmăreşte implementarea obiectivelor „să continue şi extindă procesul de inventariere şi de raportare la timp a progreselor realizate pentru următoarea Conferinţă Ministerială. Ne aşteptăm ca inventarierea să continue în domeniile sistemului de acordare a diplomelor, asigurării calităţii şi recunoaşterii diplomelor şi perioadelor de studii, iar până în 2007 trebuie realizată în cea mai mare parte implementarea acestor trei priorităţi intermediare.
În particular, sunt necesare  progrese sub următoarele aspecte:
- introducerea modelelor de analiză de sistem propuse pentru agenţiile de asigurare a calităţii;
- implementarea cadrului naţional  pentru calificări în fiecare ţară;
- acordarea şi recunoaşterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral;
- crearea de oportunităţi pentru trasee educaţionale flexibile în învăţământul superior, incluzând şi proceduri pentru recunoaşterea studiilor anterioare”.

În discuţia referitoare la dimensiunea socială a Procesului Bologna, am propus Conferinţei să completeze preocupările referitoare la asigurarea accesului egal la învăţământ superior, la aplicarea unor măsuri de sprijin pentru realizarea de mobilităţi internaţionale în timpul studiilor universitare şi la condiţii mai bune de studiu şi de viaţă pentru studenţi, cu două componente noi:
- asigurarea accesului egal al persoanelor interesate la informaţii cu privire la oferta de învăţământ superior şi
- dezvoltarea consilierii  de carieră profesională în cadrul universităţilor,
aşa cum se realizează aceasta în universităţile româneşti începând cu anul universitar viitor, ca urmare a pachetului de măsuri recomandate de Minster instituţiilor noastre de învăţământ superior. Această recomandare a fost reţinută în comunicatul final al Conferinţei.

România a participat pentru prima dată, cu statut de observator activ, la Consiliul miniştrilor culturii, educaţiei şi cercetării din statele membre ale Uniunii Europene. Scopul prezenţei noastre în această reuniune a fost acela de a înţelege mai bine mecanismele integrării în domeniul specific al educaţiei şi tineretului, care nu este guvernat de reglementări de natura Directivelor, ci de recomandări şi înţelegeri cu caracter consensual şi de a promova acţiuni şi idei utile dezvoltării educaţiei în România şi în celelalte state europene.

În cadrul discuţiilor referitoare la creşterea investiţiilor în capitalul uman în vederea sporirii accesului la locurile de muncă, am propus să se aibă în vedere şi investiţia în educaţia timpurie, argumentând această propunere cu următoarele observaţii:
- se asigură astfel accesul egal la educaţie al copiilor provenind din toate categoriile sociale;
- cu cât intervenţia psiho-educaţională în cazul copiilor este mai timpurie, cu atât remedierea deficienţelor de cunoaştere şi comportamentale dă rezultate mai bune şi se realizează mai repede;
- permite reintegrarea rapidă în muncă a ambilor părinţi, ceea ce diminuează povara comunitară şi contribuie la creştere economică şi bunăstare socială;
- potrivit studiilor efectuate în unele ţări ale OCDE, rata de eficienţă a investiţiei în educaţia timpurie este printre cele mai înalte, fiind de 7/1.

Propunerea a fost reţinută ca o nouă dimensiune a liniilor directoare de acţiune integrată a statelor membre ale Uniunii Europene în vederea asigurării celor două obiective majore: creştere economică şi locuri de muncă în perioada 2005-2008 (growth and jobs).

Director,
Mircea MUREŞAN