COMUNICAT DE PRESĂ

CRITERIILE DE NOTARE PENTRU CLASA a VIII-a
Concluziile desprinse în urma experimentării criteriilor

Descrierea experimentului

Elaborarea unui sistem unitar de criterii pentru acordarea notelor şcolare este un demers care răspunde necesităţii de creştere a calităţii evaluării în educaţie şi de monitorizare continuă a acesteia în învăţământul preuniversitar. Acest lucru se poate obţine prin acordarea notelor, de către profesori, pe baza aceloraşi criterii, indiferent de condiţiile de învăţare oferite, mediul educaţional, condiţiile particulare de desfăşurare a procesului educaţional etc.

Astfel, notele acordate de către profesori în evaluarea curentă, la clasă, vor putea să reflecte acelaşi nivel de cunoştinţe şi de competenţe al elevilor, care pot fi astfel apreciaţi într-un mod unitar.

Sistemul elaborat de către MEC a vizat  elaborarea de criterii  de notare pentru evaluarea la clasă a  elevilor clasei a VIII-a. Scopul proiectului este acela ca în următorii 3-4 ani să se treacă din clasa a VIII-a în clasa a IX-a numai pe baza mediei gimnaziale, după ce, fireşte, vor fi elaborate progresiv criteriile de notare şi pentru clasele V-VII.

În perspectiva generalizării, sistemul a fost supus procesului de  experimentare. Prima etapă, cea a pilotării, s-a desfăşurat în perioada 2-15 decembrie 2003, prin aplicarea de teste scrise şi orale, elaborate de către SNEE, la toate disciplinele, în 13 judeţe şi în municipiul Bucureşti. Etapa experimentală propriu-zisă s-a derulat în perioada februarie-mai 2004, prin aplicarea, de către cadrele didactice din unităţile implicate, a criteriilor specifice disciplinei predate. Etapa experimentală s-a finalizat printr-o evaluare, pe bază de chestionar, a opiniilor cadrelor didactice privind  utilitatea, flexibilitatea şi obiectivitatea sistemului de criterii propus. La nivel local, monitorizarea acţiunii a fost realizată de către inspectoratele şcolare judeţene, acestora revenindu-le şi sarcina centralizării opiniilor cadrelor didactice la nivelul fiecărui judeţ.
La finalul anului şcolar 2003-2004 au fost primite rezultatele experimentării realizate în unităţi şcolare din 38 judeţe şi din municipiul Bucureşti.
Dintre cele 39 inspectorate şcolare respondente doar 19 (jumătate) au oferit informaţiile complete, constând atât în datele referitoare la reţeaua şcolară în care s-a desfăşurat experimentul (numărul de unităţi şi numărul cadrelor didactice participante) cât şi în opiniile exprimate prin completarea integrală a chestionarului de evaluare supus atenţiei. Distribuţia pe judeţe a şcolilor în care s-a desfăşurat experimentarea criteriilor de evaluare şi a numărului cadrelor didactice care au realizat-o este următoarea:
 
 

Rezultatele evaluării pe bază de chestionar

Şcolile, respectiv profesorii participanţi la experiment au răspuns la 5 întrebări importante privind elaborarea şi utilizarea criteriilor de notare.
O sinteză a răspunsurilor la aceste întrebări, grafică şi descriptivă, este prezentată mai jos. Răspunsurile trebuie interpretate şi prin prisma utilizării pentru prima dată a criteriilor de notare de către profesori la clasă.

Criteriile de notare şi instrumentele de evaluare aferente sunt explicite în privinţa modului de aplicare în practică.
 

Concluzii

Aşa cum am precizat, în perioada februarie–mai 2004 a avut loc cea de-a doua fază a experimentării criteriilor de notare la nivel naţional. În acest scop, criteriile au fost făcute publice, atât prin afişarea pe internet, cât şi prin distribuirea gratuită a 3000 de exemplare din broşura “Criterii de notare pentru clasa a VIII-a” tuturor inspectoratelor şcolare judeţene şi unui număr de aproximativ 1200 de şcoli. Acestea au organizat apoi, la nivelul fiecărui judeţ, experimentarea propriu-zisă în şcoli şi centralizarea datelor şi a opiniilor cadrelor didactice participante.

În această etapă, se poate considera că obiectivul principal urmărit - acela de a pregăti condiţiile în vederea generalizării în viitor a criteriilor la întregul sistem de învăţământ obligatoriu - a fost realizat într-o măsură foarte bună: 39 de inspectorate şcolare au răspuns solicitării, raportând aplicarea criteriilor în şcoli din mediul rural şi din mediul urban şi au oferit informaţii rezultate în urma aplicării chestionarului de opinie destinat cadrelor didactice implicate.

În urma sintetizării informaţiilor primite, precum şi a comentariilor şi observaţiilor participanţilor, pot fi concluzionate următoarele:

- Sistemul acordării notelor pe baza criteriilor are multe avantaje, printre care şi faptul că astfel, şi în gimnaziu, performanţa elevilor ar fi apreciată pe baza descrierii acesteia, la fel ca în învăţământul primar (unde acordarea calificativelor se face pe baza descriptorilor de performanţă), trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a făcându-se astfel într-un mod mai direct, mai transparent şi mai accesibil înţelegerii elevilor;
- Faptul că experimentarea criteriilor de notare s-a desfăşurat cu succes în peste 1200 de şcoli cu participarea a peste 8000 de profesori demonstrează nu numai interesul generat de introducerea criteriilor de notare, cât şi faptul că utilizarea acestora în practica şcolară curentă se impune ca un răspuns direct la nevoia de a fundamenta aprecierea profesorului pe respectarea principiilor de transparenţă şi obiectivitate în notare;
- Majoritatea participanţilor apreciază favorabil utilizarea sistemului propus pentru accesul la nivelul superior de învăţământ (54,1% dintre respondenţi), considerând drept optimă introducerea sistemului începând chiar cu clasa a V-a, fapt care ar prezenta o serie de avantaje: familiarizarea mai bună cu sistemul, atât a elevilor, cât şi a profesorilor, prin aplicare şi optimizare de la an la an; construirea în timp a raportului optim dintre evaluarea internă şi evaluarea externă şi consolidarea încrederii în evaluarea internă a tuturor participanţilor la procesul educaţional;
- De asemenea, aproximativ 58% dintre profesori au formulat opinii favorabile în ceea ce priveşte sprijinul pe care criteriile de notare îl oferă în desfăşurarea în condiţii optime a activităţii curente de predare-învăţare-evaluare;
- Elaborarea criteriilor de notare pentru celelalte clase de gimnaziu ar trebui să fie însoţite de popularizarea acestora atât la nivelul profesorilor, al elevilor, cât şi în rândul părinţilor, pentru care aceste criterii trebuie să reprezinte un garant al aprecierii corecte, obiective, transparente, a performanţelor copiilor lor, precum şi o modalitate de comunicare cu profesorii şi cu şcoala în general;
- Un procent semnificativ de 63% dintre cadrele didactice care au participat la experiment apreciază faptul că aplicarea criteriilor de notare la nivelul întregului sistem de învăţământ obligatoriu poate fi realizată mai eficient prin punerea în practică a unor stagii de formare specifică a cadrelor didactice în acest scop. Aplicarea corectă a sistemului depinde în bună măsură de înţelegerea mecanismului de apreciere a nivelurilor de performanţă, de practicarea sistemului şi de discutarea / dezbaterea rezultatelor în grupuri de specialişti pe discipline de studiu, la consfătuiri, în comisii metodice, în cercuri pedagogice etc.;
- Această responsabilizare privind aplicarea şi generalizarea sistemului de acordare a notelor pe baza criteriilor unitare va debuta prin formarea personalului didactic, începând cu inspectorii de specialitate, continuând cu metodiştii inspectoratelor şcolare şi ai CCD-urilor (la nivelul central) şi se poate generaliza prin formarea tuturor cadrelor didactice din sistem (la nivelul local), pe tot parcursul anului şcolar următor;
- De asemenea, 2/3 dintre respondenţii la chestionar consideră că, în acelaşi timp cu realizarea stagiilor de formare a cadrelor didactice, este necesară şi realizarea şi distribuirea în sistemul învăţământului obligatoriu a unui ghid metodologic privind aplicarea criteriilor de notare, pe discipline şi pe clase, precum şi modele de teste, care să faciliteze aplicarea criteriilor de notare;
- Creşterea obiectivităţii, a transparenţei şi a responsabilităţii în evaluarea elevilor sunt efectele urmărite prin introducerea criteriilor de notare. Aceste efecte contribuie în mod determinant la creşterea calităţii procesului de evaluare şi, implicit, a procesului educaţional ca act complex de predare - învăţare - evaluare, care dobândeşte astfel o dimensiune uşor de comunicat tuturor celor implicaţi.

BIROUL DE PRESĂ