COMUNICAT DE PRESĂ

În legătură cu articolul "Biata şcoală românească!...”, publicat în cotidianul "Cronica Română”, din data de 17 septembrie, apărut sub semnătura domnului Răzvan Voncu, Biroul de Presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării face următoarele precizări  şi solicită prezentarea, în aceleaşi condiţii, a dreptului nostru la replică,

1. Conform ultimelor date furnizate de edituri, aproximativ 13.387.180 manuale au fost distribuite în şcoli. Costul total al manuale gratuite pentru anul şcolar 2004-2005 este de 402.700.000.000 lei.

2. În legătură cu afirmaţia potrivit căreia "profesorii sunt încă în grevă”, amintim că peste 99% din unităţile de învăţământ din ţară au organizat, în cursul zilei de miercuri, 15 septembrie, festivităţi de deschidere a acestui an şcolar. Conform raportărilor transmise de inspectoratele şcolare judeţene, în cele peste 26.000 de şcoli şi grădiniţe, anul şcolar s-a deschis în condiţii optime. În judeţele Vâlcea, Vaslui, Tulcea, Timiş, Teleorman, Satu Mare, Sălaj, Olt, Neamţ, Mureş, Ilfov, Iaşi, Hunedoara, Harghita, Gorj, Giurgiu, Galaţi, Dolj, Covasna, Cluj, Brăila, Braşov, Botoşani şi Alba, nici o unitate şcolară nu a renunţat la organizarea festivităţilor de deschidere.

3. Schimbările la nivel de curriculum naţional (planuri cadru de învăţământ şi programe şcolare) pentru anul şcolar 2004-2005 au fost determinate de nevoia de adaptare a acestuia la schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar ca urmare aplicării prevederilor Legii nr. 268 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, respectiv generalizarea învăţământului obligatoriu de zece clase şi introducerea traseului de formare profesională prin Şcoala de arte şi meserii.

Aceste schimbări s-au petrecut în contextul asumării de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională - "Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002. În aceste condiţii s-a procedat la aprobarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a (OMECT 5723 / 23.12.2003 şi 3451/ 09.03.2004) şi a programelor şcolare pentru clasele a IX-a - ciclul inferior al liceului şi şcoala de arte şi meserii (OMECT 3458/ 09.03.2004) şi a X-a pentru şcoala de arte şi meserii (OMECT nr. 3451/ 09.03.2004), prin care:
- şcoala de arte şi meserii asigură condiţiile pentru:
- pregătirea certificabilă cu nivel I de calificare, într-o durată de pregătire de 1800 ore (echivalentă cu 30 credite);
- dobândirea certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu, prin creşterea ponderii săptămânilor de studiu mixte (cultură generală, cultură de specialitate, instruire practică) în totalul săptămânilor de studiu;
- ciclul inferior al liceului asigură condiţiile pentru:
- finalizarea educaţiei de bază, prin continuarea dezvoltării competenţelor cheie urmărite în cadrul învăţământului obligatoriu - condiţie pentru asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filieră, profil);
- prespecializarea elevilor în vederea continuării studiilor în ciclul superior al liceului şi dobândirii, în cazul filierei tehnologice, a nivelului III de calificare profesională.

4. Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt, potrivit principiului descentralizării administraţiei publice centrale, în subordinea Consiliilor Locale sau Judeţene, care le asigură şi finanţarea. Conştient de faptul că resursele alocate de autorităţile locale pot fi insuficiente, MEC a demarat, începând cu anul 2001, două programe de reabilitare a infrastructurii unităţilor şcolare: Programul Reabilitare Şcoli finanţat de Banca Mondială, BEI, BERD şi BDCE şi Programul de Reabilitare a Învăţământului în Mediul Rural.

5. Referitor la reforma învăţământului superior, îl informăm pe domnul Voncu că MEC a promovat două legi menite să alinieze acest segment la standardele europene. În primul rând, e vorba de Legea nr. 287 din 24 iunie 2004 privind consorţiile universitare (sursă bibliografică: M.O, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004), care reglementează constituirea, organizarea şi funcţionarea consorţiilor universitare pe baza de contract de parteneriat. Procesul de asociere universitară sub formă de consorţii poate deveni reprezentativ pentru un nou model de predare şi cercetare şi pentru un sistem eficient de folosire a resurselor de dezvoltare.
În acelaşi sens, a fost adoptată Legea nr. 288 din 24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare (sursă bibliografică: M. O., Partea I nr. 614 din 7 iulie 2004). Potrivit prevederilor legale, organizarea studiilor universitare este reglementată pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat. Noua structură se va aplica începând din anul universitar 2005-2006 şi va cuprinde:
- Ciclul I - studii universitare de licenţă, cu o durata de 3-4 ani (minimum 180 - maximum 240 credite ECTS) pentru învăţământul de zi;
- Ciclul II - studii universitare de masterat, cu o durata de 90-120 (prin excepţie 60) de credite ECTS, organizate numai la învăţământul de zi
- Ciclul III - studii doctorale, cu o durată de 3-5 ani.

6. Referitor la cariera didactică a ministrului educaţiei şi cercetării, ataşăm acestui punct de vedere, CV-ul domnului Alexandru Athanasiu, spre o mai pertinentă documentare în acest sens.

Folosim această ocazie pentru a atrage atenţia că, în condiţiile în care cotidianul "Cronica Română” continuă să deturneze realitatea şi să aducă prejudicii imaginii şi eforturilor ministerului, ne rezervăm dreptul de a acţiona în consecinţă.

BIROUL DE PRESĂ