Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, s-a întâlnit joi, 7 mai, cu liderii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), pentru a discuta subiectele pe care aceştia le-au lansat recent în spaţiul public.

La finalul întâlnirii, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu a apreciat că discuţiile au avut loc într-un cadru pozitiv, consultările dintre minister şi partenerii săi de dialog fiind un standard de normalitate în demersurile de modernizare şi dezvoltare a învăţământului românesc: „Întotdeauna am fost promotorul ideii că reglementările sustenabile în domeniul educaţiei nu pot fi adoptate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educaţie: profesori, studenţi, sindicate, asociaţii ale elevilor, asociaţii ale părinţilor şi reprezentanţi ai mediului socio-economic, care beneficiază de formarea din sistemul de educaţie. Trebuie, pe de altă parte, găsit echilibrul firesc între nevoia de reglementare şi respectarea autonomiei universitare, garantată prin Constituţie.”

Referitor la cele 8 puncte de pe agenda întâlnirii cu reprezentanţii ANOSR, ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a precizat următoarele:

1. În anul 2015, efortul bugetar pentru învăţământul superior este în creştere semnificativă în raport cu ultimii 3 ani, fiind cel mai mare de până acum şi reprezentând cea mai mare creştere procentuală a unui buget al educaţiei în ţările UE din ultimii 5 ani (cu 2,05 mld. Euro în plus faţă de 2012). Suntem conştienţi însă că un proces didactic de calitate presupune şi resurse financiare pe măsură, iar MECŞ face eforturi pentru majorarea constantă a bugetului educaţiei.

2. Conform prevederilor din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, principiilor stipulate în Carta Universitară şi metodologiilor proprii de alegeri în instituţiile de învăţământ superior, se respectă reprezentativitatea pe facultăţi, departamente, secţii/linii de predare, programe de studii pentru toate structurile de conducere.  Reprezentativitatea studenţilor este asigurată conform legii, în Consiliul facultăţii, în proporţie de cel puţin 25%. În Consiliul facultăţii sunt validaţi candidaţii pentru funcţia de decan, care ulterior sunt selectaţi prin concurs public. În prezent, Legea Educaţiei statuează, de asemenea, un raport de 25% pentru studenţi în procesul de stabilire a structurii Senatului. Toţi reprezentanţii studenţilor, cuprinşi în structurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior, votează pentru alegerea rectorului.

Schimbarea acestor reglementări se poate realiza doar prin modificarea Legii Educaţiei, însă prin metodologia proprie de alegeri, în interiorul cadrului legal existent, universităţile pot crea condiţiile necesare pentru ca studenţii să fie reprezentanţi în proporţie de 25% în procedura de alegere a rectorului.

3. Pentru învăţământul universitar de licenţă şi master se acordă trei tipuri de burse: de performanţă, de merit şi sociale. Cuantumul burselor este stabilit de Senatul universitar, iar fondul de burse pe universitate se stabileşte prin înmulţirea alocaţiei unitare/student eligibil (curs de zi) cu numărul total de studenţi eligibili. Pentru învăţământul superior, bugetul alocat în 2014 a fost de 2,562 miliarde de lei (din care finanţarea de bază - 1,788 miliarde lei), restul fiind alocat ca finanţare complementară pentru achiziţia de materiale şi echipamente, fonduri de cercetare, respectiv fonduri sociale (incluzând bursele de studiu şi bursele speciale, subvenţiile pentru cazarea şi masa studenţilor). În plus, universităţile au beneficiat de finanţare prin proiecte în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în total fiind susţinute, până în prezent, numai pentru studii doctorale, peste 8.000 de persoane, care au primit burse cuprinse între 1.850 şi 2.200 lei/lună, pe o durată de 36 de luni. Studenţii pot beneficia de burse şi în cadrul studiilor de master şi licenţă (pentru participarea la stagii de practică, de exemplu), dar şi pentru studii postdoctorale.

4. MECŞ încurajează centrarea procesului didactic pe student, la toate nivelurile de învăţământ, sprijinind instituţiile de învăţământ superior în asigurarea condiţiilor optime de viaţă şi de studiu pentru studenţi. În procesele de evaluare şi asigurare a calităţii, atât la nivel intern, cât  şi extern, centrarea pe student este un criteriu important. De asemenea, prin POSDRU, au fost finanţate proiecte care au în vedere formarea cadrelor didactice, dezvoltarea programelor de studii centrate pe competenţe şi ancorarea acestora în realităţile mediului socio-economic.

5. Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare. Primii actori implicaţi în acest proces sunt facultăţile, care trebuie să-şi consolideze capacitatea de modernizare a curriculei, în vederea corelării cu cerinţele pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere. Trebuie menţionat şi rolul important pe care Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, instituţie independentă în care sunt cuprinşi reprezentanţii studenţilor, îl are inclusiv în asigurarea calităţii conţinuturilor programelor de studii, dar şi al evaluării relevanţei în raport cu cerinţele mediului socio-economic.

6. Legea Educaţiei Naţionale statuează faptul că studenţii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităţii, fiind direct implicaţi în activităţile de evaluare internă şi externă a calităţii, atât în privinţa programelor de studii, cât şi a serviciilor oferite de  instituţiile de învăţământ superior. În ceea ce priveşte evaluarea internă a calităţii educaţiei, studenţii sunt implicaţi în realizarea raportului de autoevaluare instituţională şi îşi pot exprima punctul de vedere pe parcursul procesului de evaluare externă. Totodată, prin reprezentanţii din Consiliul de Administraţie şi din Senatul universitar, studenţii sunt implicaţi în luarea deciziilor cu privire la derularea procesului educaţional.

7. MECŞ a efectuat toate demersurile pentru implementarea prevederilor ordinului de ministru nr. 3666/2012 privind Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului. În acest sens, a solicitat instituţiilor de învăţământ superior elaborarea propriilor coduri. Ministerul monitorizează şi intervine atunci când sunt sesizate disfuncţionalităţi în respectarea drepturilor studenţilor. De asemenea, organizaţiile studenţeşti reprezintă un partener de dialog al Ministerului Educaţiei, fapt certificat recent, odată cu înfiinţarea, prin ordin de ministru, a Consiliului consultativ pentru Învăţământ Superior, în care se regăsesc reprezentanţi ai studenţilor.

8. Respectarea dreptului la libera exprimare este garantată de Constituţia României. De asemenea, Legea Educaţiei Naţionale statuează acest principiu în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice, în cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază. Atunci când au fost semnalate acazuri de nerespectare a acestui drept (exemple: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" şi Universitatea din Bucureşti), Ministerul Educaţiei a intervenit ferm şi prompt pentru reinstaurarea legalităţii.

Ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu a mai afirmat că, în urma întâlnirilor de săptămâna trecută cu sindicatele din învăţământ, a rezultat în mod clar necesitatea elaborării unei Legi a Educaţiei, care să fie rezultatul unui larg consens. Doar în acest fel, reglementările din educaţie vor putea atinge un nivel de stabilitate, în egală măsură aşteptat şi solicitat de către întreaga societate românească. Prin urmare, se vor transmite spre consultare studenţilor, sindicatelor şi Consiliului Naţional al Rectorilor, proiectele de lege aflate pe agenda Parlamentului, urmând ca în luna iunie să fie lansat oficial, în dezbatere publică, proiectul Legii Educaţiei. „Termenul pe care l-am propus pentru promovarea acestei noi legi este finalul anului în curs”, a conchis ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

BIROUL DE PRESĂ