Consiliul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), reunit joi, 18 iunie, la Geneva, a adoptat prin vot unanim, Rezoluţia de admitere a României ca membru cu drepturi depline în Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară. Admiterea României cu statut de membru cu drepturi depline în această prestigioasă organizaţie confirmă valoarea şi performanţele înregistrate de cercetătorii români, fizicieni şi ingineri implicaţi în activiăţile de cercetare ştiinţifică din cadrul proiectelor de mare anvergură desfăşurate la CERN. În prezent, România participă cu 100 de cercetători la experimentele organizate în cadrul LHC (TheLarge Hadron Collider) şi LHCb (The Large Hadron Collider beauty), ALICE (A Large Ion Collider Experiment), ATLAS etc., dar şi la reţeaua globală GRID.

Delegaţia României prezentă la Geneva a fost condusă de doamna prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu (preşedinte al Senatului Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti şi preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Senatul României) şi de domnul prof. dr. ing. Tudor Prisecaru (secretar de stat pentru cercetare în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare). La reuniune au mai participat doamna Maria Ciobanu, ambasador şi şef al Reprezentanţei Permanente a României la ONU - Geneva şi domnul Traian Filip, adjunct al reprezentantului permanent.

România a fost acceptată ca stat candidat la CERN în decembrie 2008. Un an mai târziu, în urma negocierilor şi a analizei dosarului de candidatură depus de ţara noastră, a fost definitivat proiectul de acord dintre România şi CERN privind aderarea ca membru cu drepturi depline. Documentul, cu o valabilitate de 5 ani, a fost semnat în februarie 2010, la Geneva, şi ratificat ulterior prin Legea 203/2010.

Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) - cu sediul la Geneva - a fost fondată în anul 1954 şi este cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. Principala activitate a instituţiei o reprezintă fizica fundamentală, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorităţi ştiintifice mondiale precum cercetarea aplicativă şi dezvoltarea tehnologică sau formarea viitorilor specialişti. La CERN sunt folosite cele mai complexe instrumente ştiintifice pentru a studia principalii constituenţi ai materiei.

Colaborarea României cu CERN datează din anul 1991 când a fost semnat primul acord pentru implicarea cercetării şi industriei româneşti în programele acestei organizaţii. Prin participarea la experimentele derulate de CERN, România a obţinut o serie de beneficii, între care accesul la infrasctructura de cercetare a CERN şi dezvoltarea infrastructurii proprii de cercetare, fapt care a permis dezvoltarea unor noi tipuri de detectori şi calorimetre, accesarea de fonduri europene prin programele FP6 şi FP7, obţinerea a două brevete de invenţii premiate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, realizarea şi exploatarea detectorului de preshower, primul detector integral românesc pus în funcţiune la CERN. De asemenea, accesul la tehnologii şi/sau echipamente de ultimă generaţie, dar şi la baze de date şi surse de informare-documentare special, a condus la optimizarea constantă a cunoştinţelor cercetătorilor români, resurse care pot fi valorificate în sectorul economic.

 

BIROUL DE PRESĂ