Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, s-a întâlnit luni, 2 iunie, la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale, cu Rolf Heuer, directorul general al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN) şi Rudiger Voss, director de relaţii internaţionale al CERN. La întâlnire au mai participat Secretarul de stat pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, rectori ai universităţilor tehnice din România şi directori generali ai institutelor de Cercetare-Dezvoltare.

Ministrul delegat Mihnea Costoiu a mulţumit pentru oportunitatea oferită şi a reconfirmat angajamentele părţii române pentru atingerea obiectivului propus. Precizăm că în 11 februarie 2010, ţara noastră a semnat Acordul privind statutul de candidat la aderarea la CERN, care îi conferă acest statut pentru o perioadă de 5 ani, interval ce se încheie în noiembrie 2015.

Programul RO-CERN are ca prim obiectiv stimularea şi întărirea participării instituţiilor de cercetare din România la marile experimente şi programe ştiinţifice derulate de CERN, în vederea creşterii capacităţii de cercetare şi a vizibilităţii ştiintifice naţionale în domeniu. De asemenea, Programul RO-CERN are ca ţinte şi creşterea potenţialului tehnologic şi a competitivităţii mediului economic şi de afaceri naţional, precum şi cresterea nivelului educaţional şi de comunicare a rezultatelor cercetării în societate.

Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) - cu sediul la Geneva - a fost fondată în anul 1954 şi este cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. În anul 2014 se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea CERN. Principala activitate a instituţiei o reprezintă fizica fundamentală, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorităţi ştiintifice mondiale precum cercetarea aplicativă şi dezvoltare tehnologică sau formarea viitorilor specialişti. La CERN, sunt folosite cele mai complexe instrumente ştiintifice pentru a studia principalii constituenţi ai materiei.

România are experienţă în relaţia cu CERN încă din anul 1991 când a fost semnat primul acord, necesar pentru participarea cercetării şi industriei româneşti la programele organizaţiei. Prin participarea la experimentele CERN, România a obţinut o serie de beneficii, între care accesul la infrastructura de cercetare a CERN şi dezvoltarea infrastructurii proprii de cercetare, lucru care a permis dezvoltarea unor noi tipuri de detectori şi calorimetre, accesarea de fonduri europene prin programele FP6 şi FP7, obţinerea a două brevete de invenţii premiate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, realizarea şi exploatarea detectorului preshower, primul detector integral românesc pus în funcţiune la CERN. De asemenea, accesul la tehnologii şi/sau echipamente de ultimă generaţie, baze de date şi surse de informare-documentare speciale a condus la optimizarea continuă a cunoştinţelor cercetătorilor români, resurse care pot fi valorificate în sectorul economic.