DREPT LA REPLICA

Urmare a articolului „Bac 2003 în pericol”, publicat în cotidianul „România Libera” din 5 decembrie 2002, sub semnatura lui Gh. I. Radulescu, Biroul de Presa al MEC face urmatoarele precizari:
Testele de tip „grila” nu au fost inventate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, ci reprezinta o modalitate de evaluare, la toate nivelurile de învatamânt, practicata de zeci de ani în toate tarile dezvoltate. Chiar si în tara noastra exista o buna experienta în utilizarea acestor teste în special pentru admiterea în învatamântul superior.
 Prin urmare, luând în calcul o serie de fenomene negative ce ar putea aparea pe parcursul desfasurarii examenului s-a ajuns la concluzia ca, la momentul actual, testele de tip „grila” pot înlatura multe din aceste efecte, sporind considerabil obiectivitatea si transparenta evaluarii elevilor. Întrucât avantajele acestei modalitati de evaluare credem ca sunt deja cunoscute, vom insista asupra asa-ziselor dezavantaje implicate de aceasta metoda evaluativa, pe care autorul articolului le „analizeaza”, inclusiv din punct de vedere pedagogic!

1. „Modul în care se vor examina cunostintele elevilor, clasic sau grila, este esential în pregatirea optima a elevilor” este o judecata pedagogica nu numai eronata, dar si periculoasa privind desfasurarea întregului proces de predare-învatare, care nu trebuie realizat în vederea pregatirii exclusive a elevilor pentru examen, ci cu precadere pentru dezvoltarea unor competente si capacitati solide ale viitorilor absolventi. Învatarea strict pentru testare este cea mai grava eroare pedagogica pe care un sistem de învatamânt o poate face. Pe de alta parte, trebuie sa precizam înca o data ca pregatirea unui absolvent se realizeaza exclusiv pe baza programei de examen care precizeaza foarte clar obiectivele si competentele pe care un elev trebuie sa le demonstreze, tematica pe care trebuie sa o studieze în vederea însusirii cunostintelor etc. În plus, manualele scolare dupa  care studiaza si informatiile stiintifice pe care acesta le primeste la clasa de la profesorii sai sunt tot atâtea elemente care sprijina pregatirea sa pentru bacalaureat.

Având în vedere programa de examen (obiective, competente, tematica s.a.) problema modului sub care absolventul va primi testul de examen devine una secundara. Un elev bine pregatit nu este influentat de faptul ca un test este de tip „grila” sau „clasic”. Asa cum spuneam, predarea si învatarea la clasa nu trebuie realizate doar în scopul de a antrena elevii în vederea sustinerii examenului.
Afirmatia ca „profesorii trebuie sa schimbe din mers metodele de predare / examinare” nu se sustine având în vedere cele precizate mai sus si faptul ca profesorii au experienta necesara pentru desfasurarea unui proces de instruire calitativ care sa atinga obiectivele competentele si tematica programei scolare.

2. Simularea care a avut loc în data de 16 noiembrie 2002 a avut ca scop analiza problemelor organizatorice si tehnice pe care le ridica testele de tip „grila”. În urma analizei efectuate si a propunerilor facute de catre inspectoratele scolare se va lua o decizie si în cazul listei de discipline la care absolventii vor sustine un tip de test sau altul (în nici un caz aceasta decizie nu va fi luata abia în luna martie).

3. Timpul necesar desfasurarii tuturor activitatilor în cazul examenului propriu-zis (multiplicarea subiectelor, corectarea lucrarilor, afisarea rezultatelor etc.) nu va dura sub nici o forma ca la simulare (7 ore) datorita masurilor organizatorice si tehnice care se vor lua si care au fost prezentate în raportul publicat al simularii. Datele eronate prezentate în articol referitoare la numarul de centre de examen (vor fi aproximativ 700 de centre, nu 1200) si la cel de copiatoare existent în liceele care organizeaza bacalaureatul (toate aceste licee au câte doua copiatoare, urmând ca prin transferul lor din celelalte unitati scolare si prin dotari suplimentare sa se ajunga la un numar optim de copiatoare pe centru) nu fac altceva decât sa produca în mod intentionat confuzii în ceea ce priveste pregatirea Bacalaureatului 2003.

4. Referitor la „lovitura colaterala”, si anume editarea de brosuri de teste pentru examen, acesta  nu este un fenomen nou, practicându-se de foarte multi ani nu numai la noi, ci si în strainatate. „Lovitura de gratie” pe care ar da-o anumiti profesori prin editarea de brosuri cu teste „grila” (e interesant de stiut de ce autorul afirma ca numai anumite persoane detin informatiile necesare, în conditiile în care anuntul privind utilizarea testelor grila în examenul de bacalaureat a fost facut înca de la începutul anului scolar, informatiile având asadar caracter public?!) exista doar în viziunea semnatarului, intentia domnului Radulescu fiind, probabil, aceea de a muta discutia într-un plan convenabil domniei sale, dar fals în ansamblu.

5. În ceea ce priveste consultarea elevilor, profesorilor, asociatiilor profesionale s.a. aceasta a avut loc si se produce în continuare, chiar daca ministerul nu îsi face un titlu de glorie din aceste activitati. Inspectorii SNEE au realizat numeroase întâlniri în toate judetele tarii cu cadre didactice si inspectori scolari pe tema examenelor de bacalaureat si de capacitate, iar pe grupuri mici de elevi (clase, scoli) au fost pretestate o serie de teste de tip „grila” la diferite discipline. Informatiile obtinute conduc la ideea ca majoritatea celor care si-au spus parerea apreciaza cresterea obiectivitati examenului de bacalaureat, prin utilizarea acestui sistem. În acest context, MEC, profesorii si elevii încearca sa gaseasca cele mai bune solutii pentru organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat de anul viitor, iar acest fapt îl întelegem întotdeauna ca o colaborare si nu ca un prilej „de a scoate elevii în strada”. „Istoria care se repeta” invocata de autorul articolului dovedeste o lipsa totala de informatie privind cauzele acestui eveniment petrecut în anul 1997.

BIROUL DE PRESA