Discursul ministrului educatiei si cercetarii, doamna Ecaterina Andronescu, la Conferinta ministeriala consacrata cooperarii în domeniul educatiei si formarii profesionale initiale – 29 -30 noiembrie - Copenhaga
 

Stimata Doamna Comisar,

Stimata Doamna Presedinta,

Stimati colegi,

Sunt deosebit de onorata sa particip la aceasta reuniune care include în agenda de lucru problematica atât de complexa a formarii profesionale care include învatamântul profesional si tehnic.
Doresc înca de la început sa multumesc Comisiei Europene si presedintiei daneze pentru alegerea tematicii reuniunii si pentru orientarile clare propuse în dezvoltarea formarii profesionale.

Învatamântul profesional si tehnic este considerat de tineri si parintii lor, asa cum si dumneavoastra ati mentionat, o ruta educationala de importanta secundara în comparatie cu ruta academica. Turbulentele dezvoltarii economice care se reflecta în diminuarea capacitatii de absorbtie a pietei muncii, sansele limitate de a gasi un loc de munca la absolvirea studiilor sau un loc de munca bine platit,  reprezinta cauze care determina scaderea motivatiei tinerilor pentru a opta pentru ÎPT.

Guvernul României însa, asa cum mentioneaza toate documentele programatice care se refera la dezvoltarea economica si sociala, la asigurarea coeziunii economice si sociale, la politicile si strategiile de ocupare a fortei de munca, la dezvoltarea resurselor umane, este preocupat de identificarea masurilor prin care învatamântul profesional si tehnic sa devina mai atractiv si sa fie relevant în noile conditii de dezvoltare economica, tinând cont de toate provocarile actuale.

Efortul sustinut de rationalizare a sistemului educational din România are în vedere recomandarile Uniunii Europene, precum si obiectivele sistemelor educationale si de formare profesionala în perspectiva anului 2010 si este concentrat asupra eficientei în plan local si regional a pregatirii dobândita de elevi în timpul scolarizarii. Una dintre prioritatile pe care le avem în vedere este sa-i învatam pe elevi sa învete, sa fie capabili sa continue învatarea tot timpul vietii pentru a se putea adapta cerintelor dinamice, geometriei variabile a mediului economic si de afaceri.

Tinând cont de primele recomandari si tendinte propuse de Uniunea Europeana înca din anul 2000 si ma refer la Consiliul European de la Lisabona, am acordat învatamântului profesional si tehnic toata atentia. Astfel se explica preocuparea de a obtine asistenta Uniunii Europene prin programul multi-anual Phare 2001-2003. Este un prilej acum sa adresez multumiri Comisiei Europene si statelor membre pentru acest sprijin. Acest program multi-anual arata ca avem o strategie pe termen lung, ca prin activitatile incluse urmarim atingerea obiectivelor pe care astazi doresc sa le sustin alaturi de ceilalti colegi. Ma refer în mod concret la abordarea problematicii dimensiunii europene, a transparentei, informarii si consilierii de-a lungul întregii vieti, a recunoasterii competentelor si calificarilor, a asigurarii calitatii învatamântului profesional si tehnic, în  perspectiva consolidarii cooperarii europene.

Dezvoltarea economica a unei economii bazata pe cunoastere nu poate fi realizata în afara unui învatamânt profesional si tehnic competitiv, organizat în conditii de echitate si calitate. Acestea sunt prioritatile importante pe care întelegem sa le împartasim cu partenerii nostri de dialog, multiplii actori sociali implicati în dezvoltarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea proceselor educationale în general si a învatamântului profesional si tehnic, în particular. Încurajam parteneriatul social la nivelul scolii, la nivel judetean, regional si national. Apreciem ca în afara dialogului social, singuri, numai noi cei din educatie, nu am reusi decât dezvoltari partiale. Credem în dezvoltarea încrederii reciproce între institutii, în abordarea sistemica si sistematica a dezvoltarii resurselor umane.

Am mentionat echitatea pentru ca modelul social românesc, reflectat în politicile educationale, cuprinde seturi de actiuni si masuri care sprijina includerea sociala a grupurilor defavorizate, expuse riscului de marginalizare sau excludere sociala.
Am mentionat calitatea pentru ca suntem raspunzatori de relevanta pregatirii profesionale a elevilor nostri, atât pentru dezvoltarea lor personala si profesionala cât si pentru contributia pe care pregatirea lor o poate aduce dezvoltarii integrate, sociala si economica, la nivelul comunitatii, judetului, regiunii si al tarii.
 

Iar daca extind dezvoltarea economica în afara granitelor unei tari si ma refer la spatiul comun european, atunci transparenta sistemelor de formare profesionala si recunoasterea competentelor si a calificarilor pot sa asigure, în termeni concreti, cresterea cooperarii si libera circulatie a persoanelor. Acestea nu sunt scopuri în sine. Prin cooperare vom reusi sa dezvoltam capitalul uman, capitalul social si astfel sa generam o economie europeana prospera si competitiva.
Va multumesc.

BIROUL DE PRESA