„Am avut un steguleţ galben în ceea ce priveşte aplicarea regulii Gravier, însă l-am eliminat prin promovarea unei Hotărâri de Guvern prin care studenţii străini care vin în România au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi studenţii români. În rest, eforturile noastre sunt concentrate pe linia creşterii calităţii şi a compatibilizării sistemului de învăţământ românesc cu sistemul european", a afirmat Mihail Hărdău, subliniind în acelaşi timp importanţa promulgării Legii pentru asigurarea calităţii şi a înfiinţării Agenţiilor pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi Superior (ARACIP şi ARACIS).
Comisarul european Jan Figel s-a arătat interesat de programele referitoare la educaţia timpurie, dar şi la cele de formare continuă, afirmând că, pentru ca strategia de reformă a învăţământului să aibă cu adevărat succes este nevoie ca ea să aibă în vedere toate nivelurile învăţământului, de la cel preşcolar la post-universitar.
Demnitarul european a recunoscut existenţa problemelor fireşti în procesul de reformare a unui sistem, dar a subliniat necesitatea continuării şi a conştientizării importanţei reformei în educaţie ca bază pentru evoluţia întregii societăţi.
Recomandarea comisarului european Jan Figel a fost ca România să folosească asistenţa europeană pentru aplicarea reformei, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii în educaţie, subliniind, de asemenea, necesitatea dezvoltării capacităţii de atragere şi absorbţie a fondurilor europene în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.
Printre subiectele abordate în cadrul întâlnirii dintre ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihail Hărdău, şi comisarul european pentru educaţie, cultură şi multilingvism, Jan Figel, s-au numărat şi cadrul european al calificărilor, programele de descentralizare, de informatizare, de reabilitare a şcolilor, construcţia campusurilor şcolare şi a şcolilor de arte şi meserii, înfiinţarea platformelor şi a laboratoarelor de cercetare interdisciplinară, implicarea mediului economic în activitatea de cercetare, programele de incluziune socială, precum şi programul de educaţie pentru carieră.
„Am discutat principalele probleme care pot fi relevante pentru integrarea sistemului educaţional românesc în sistemul european. Avem multe de făcut, dar am realizat şi progrese importante. Totul este să continuăm reforma, astfel încât sistemul românesc de învăţământ să fie compatibil cu cel european atât din punctul de vedere al nivelului, cât şi din cel al calificărilor oferite şi să pregătească cetăţeni europeni", a declarat ministrul Mihail Hărdău, la încheierea întâlnirii.Ministrul Mihail Hărdău i-a adresat comisarului european pentru educaţie invitaţia de a efectua o vizită în România la sfârşitul acestui an, pentru a participa la concluziile evaluării problemelor şi a proiectelor legate de asigurarea calităţii în învăţământ.

Director,
Mircea MUREŞAN