Ministerul Educaţiei şi Cercetării promovează un pachet legislativ complex care vizează sistemul naţional de educaţie. O primă componentă a acestui pachet îl reprezintă proiectul de lege a învăţământului superior, aflat în dezbatere publică pe site-ul http://www.edu.ro/ (secţiunea Noutăţi), începând de astăzi, 17 octombrie.
Pornind de la situaţia actuală a învăţământului superior românesc şi în concordanţă cu obiectivele de reformă pe care conducerea ministerului şi le-a asumat, proiectul de lege îşi propune să redefinească principiile care statuează misiunea instituţiilor de învăţământ superior, crearea unor structuri flexibile şi moderne în componenţa sistemului naţional de învăţământ superior, definirea clară şi riguroasă a comunităţii universitare şi programelor de studiu şi stabilirea prncipiilor care orientează definirea curriculară a programelor de studii universitare. De asemenea, proiectul iniţiat de MEdC reglementează clar patrimoniul universităţilor şi componenţa regulamentelor instituţionale universitare, stabileşte disciplinele din planul de învăţământ şi îşi propune să asigure cadrul necesar instituirii unei conduceri mai flexibile. Un capitol special este dedicat noilor fundamente ale finanţării instituţiilor de învăţământ superior.

Toate aceste modificări se impun deoarece în materie de conducere a învăţământului superior nu există, de regulă, un statut al conducerii instituţiilor de învăţământ superior, nu există o delimitare clară între conducerea deliberativă şi conducerea executivă a universităţilor. Există în schimb, o suprapunere nefirească între atribuţiile ministerului şi cele ale organismelor deliberative privind confirmarea conducerilor executive a universităţilor. Mai mult, acestea nu pot să-şi stabilească autonom structurile proprii de conducere, iar responsabilităţile conducerii executive a universităţilor, facultăţilor, departamentelor şi catedrelor nu sunt cuprinse în contracte de performanţ[ cu clauze clar definite. Referitor la patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior s-a constatat că există numeroase incertitudini în legătură cu acest aspect şi tipurile de fonduri de care dispun universităţile, oar universităţile nu sunt stimulate să obţină şi alte resurse financiare decât fondurile publice. În plus, criteriile de finanţare nu sunt bazate pe calitatea programelor de studii oefrite şi de performanţele obţinute în cercetarea ştiinţifică, iar deficienţele manageriale de ordin financiar şi contabil din universităţi grevează dezvoltarea academică a acestora.

Din aceste motive, MEdC consideră că iniţierea şi aprobarea acestui proiect va remedia o serie din insuficienţele constatate prin aplicarea actualei legislaţii, cu atât mai mult cu cât actele normative ce reglementează învăţământul universitar la această oră aparţin unor generaţii diferite şi sunt incompatibile cu determinanţii spaţiului european al învăţământului superior. În plus, un demers legislativ de acest gen se impune deoarece nu există clar conturat rolul universităţilor ca generatoare, valorificatoare şi diseminatoare de cunoaştere, principiile pe care se fundamentează misiunea instituţiilor de învăţământ nu sunt clar structurate şi nu sunt definite într-o manieră modernă şi integrativă, iar multe aspecte ale educaţiei şi formării profesionale de nivel universitar se regăsessc în acte normative diferite, care conţin uneori prevederi contradictorii. Totodată, proiectul de act normativ al MEdC elimină incongruenţele legislative care au permis apariţia unei „constelaţii de entităţi" ce furnizează programe educaţionale şi barierele din calea manifestării spiritului antreprenorial din managementul universităţilor şi delimitează clar atribuţiile organismelor guvernamentale, respectiv autonomia structurilor de conducere ale universităţilor.

Noile principii legislative urmăresc deopotrivă stimularea intrării universităţilor româneşti în competiţia naţională, dar mai ales internaţională, preocuparea pentru asigurarea calităţii şi pentru evaluarea externă a programelor de studii, evaluarea periodică şi coerentă a rezultatelor şi performanţelor activităţii didactice şi de cercetare ale întregului personal, normarea corespunzătoare a personalului didactic şi de cercetare, diferenţierea mecanismelor de salarizare din fonduri bugetare şi din fonduri proprii şi definirea riguroasă a drepturilor, obligaţiilor şi răspunderilor membrilor comunităţii universitare. Se urmăreşte şi introducerea unui registru naţional al numerelor matricole alocate studenţilor şi al unui registru naţional unitar al diplomelor de studii superioare emise, proiectarea curriculară prin corelarea cu cadrul naţional şi european al calificărilor şi definirea creditelor de studii în termeni de cerinţe şi efort de învăţare.

Director,
Mircea MUREŞAN