Grupul de lucru format din experţi ai MECT şi ai sindicatelor naţionale din învăţământ, prezente la Sinaia în perioada 22 -24 august 2007, precum şi din reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional a finalizat încă o rundă de discuţii privind proiectul de legi în domeniul învăţământului.
În urma dezbaterilor, s-a stabilit ca structura învăţământului preuniversitar să includă educaţia timpurie (educaţie ante-preşcolară - 0-3 ani şi învăţământ preşcolar 3-6 ani), învăţământul primar de 5 clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţământul secundar - inferior (învăţământ gimnazial, care cuprinde 5 clase, respectiv V-IX) şi superior (învăţământ liceal, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII) şi învăţământul terţiar non-universitar (învăţământul postliceal cu 1-3 clase).
Învăţământul liceal, filiera tehnologică, şi învăţământul terţiar non-universitar constituie învăţământul profesional şi tehnic.
Conform proiectului de lege, învăţământul preşcolar, primar şi secundar inferior constituie învăţământ obligatoriu. În primul an de implementare a legii, învăţământul obligatoriu va fi de 10 clase, începând de la vârsta de 6 ani cu clasa pregătitoare, urmând să se asigure treptat condiţiile pentru ca învăţământul preşcolar să devină învăţământ obligatoriu.
Accesul şi participarea la învăţământul liceal se generalizează şi este gratuită. Un alt element de noutate îl constituie introducerea învăţământului confesional ca nou tip de învăţământ, pe lângă cel de stat şi particular. Acesta poate fi organizat de cultele religioase recunoscute oficial.

Un rezultat important al dezbaterilor l-a constituit descentralizarea unităţilor de învăţământ, care se realizează la nivel financiar şi al managementului resurselor umane. Astfel, finanţarea de bază, asigurată de la bugetul de stat, se realizează în funcţie de numărul de elevi/preşcolari şi de costul/elev. Fondurile pentru finanţarea unităţii de învăţământ, indiferent de sursă şi de tip, vor fi alocate direct unităţii de învăţământ.
Descentralizarea managementului resurselor umane este asigurată de faptul că şcolile îşi vor selecta personalul didactic prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ sau al unui grup de unităţi. Încadrarea şi avansarea în trepte a personalului didactic se va face pe baza unei metodologii - cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la care unităţile pot adăuga propriile condiţii suplimentare.
O altă coordonată a activităţii grupului de lucru de la Sinaia a fost depolitizarea sistemului de învăţământ. În acest sens, s-a decis transformarea inspectoratelor şcolare judeţene în direcţii judeţene deconcentrate şi transformarea personalului de conducere şi execuţie în funcţionari publici.

Dezbaterile referitoare la structura învăţământului universitar au condus la adoptarea unor măsuri prin care să se implementeze deciziile luate în cadrul procesului Bologna şi anume dimensionarea învăţământului la nivel de licenţă la 3 ani, a celui de master la 2 ani, iar a celui de doctorat la 3 ani.
În ceea ce priveşte noul statut al personalului didactic, acesta va reglementa profesia de cadru didactic. Discuţiile pe marginea proiectului statutului personalului didactic vor continua în cursul săptămânii viitoare, când vor fi reluate şi dezbaterile privind  legea învăţământului universitar, urmând să se ajungă la un punct de vedere comun pe tema alegerii şi constituirii organelor de conducere a universităţilor şi a finanţării învăţământului superior.
Reuniunea de la Sinaia va fi urmată de întâlnirea de luni, 27 august 2007, ora 10.00, a ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, cu toţi liderii federaţiilor sindicale din învăţământ.

BIROUL DE PRESA